Nunțile Tujia, unde miresele și rudele lor plâng și înjură câteva zile

Urmând o tradiție străveche, miresele din comunitatea chineză Tujia plâng și înjură timp de câteva zile în preajma nunții. Aici, femeia care nu plânge „își face familia de râs”, iar pețitorul care nu este înjurat „are ghinion”.

La fel ca în alte locuri din China, miresele din grupul etnic Tujia, din Zhangjiajie, încă urmează datina de a plânge când se căsătoresc. Fiecare mireasă trebuie să plângă la ceremonia de căsătorie. Altfel, vecinii o vor privi ca fiind o fată prost crescută și întreg satul va râde de ea.

O relatare istorică spune că, în Perioada Regatelor Războinice (475 – 221 î.e.n.), prințesa statului Zhao a fost căsătorită cu șeful statului Yan, ca să devină regină.

„Vai, ce bucurie!” Foto: Zhangjiajie Tours

Când prințesa era pe punctul de a pleca, mama ei s-a prăbușit la picioarele ei, a plâns și i-a cerut să se întoarcă acasă cât de curând posibil. Mai târziu, această poveste a fost considerată ca fiind originea obiceiului „căsătoriilor cu plânset”.

De obicei, mireasa învață cum să plângă de la mama ei sau de la alte rude de sex feminin cu o lună înainte de ziua nunții. Odată cu venirea nopții, mireasa stă în holul casei și plânge timp de circa o oră.

Zece zile mai târziu, mama ei i se alătură, plângând împreună cu ea. După alte zece zile, și bunica se alătură fetei și mamei și plânge împreună cu ele. Apoi, surorile și mătușile fetei trebuie să se alăture și ele ședințelor de plâns.

Mireasa poate să plângă în feluri diferite, rostind diverse cuvinte care fac parte din „cântecul miresei care plânge”. Cântecele ajută la crearea unei atmosfere specifice nunții.

Articolul continuă mai jos

Abonează-te gratuit la newsletter și vei primi zilnic pe email cele mai interesante articole, filme și recomandări!

Click pentru abonare ▸

Fii fără grijă, nu facem spam.

Foto: Zhangjiajie Tours

Pe scurt, plânsetul de nuntă este o modalitate tradițională de a binecuvânta cu fericire nunta folosind cuvinte pline de tristețe. Totuși, în vechea Chină căsătoriile erau convenite de părinți, așa că multe mirese aveau toate motivele să plângă din cauza unei căsătorii pe care nu și-o doreau.

De fapt, o parte importantă a acestei datini era insultarea pețitorului. În vechea societate, femeile trebuiau să urmeze „calea celor trei ascultări și patru virtuți” (etica confucianistă) și nu aveau niciun cuvânt de spus cu privire la căsătoria lor, care era aranjată de pețitor și părinți.

De aceea, miresele îl insultau adeseori pe pețitor înainte de a se urca în calești, ceea ce arăta ura lor față de vechiul sistem matrimonial. Acest obicei se reflectă în cântecele locale și în alte forme de artă populară.

În zonele rurale din Zhangjiajie, unde pețitorii încă joacă un rol important, miresele continuă să îi insulte când se căsătoresc.

Foto: Zhangjiajie Tours

Totuși, pețitorii nu se tem de insulte, ci de posibilitatea de a nu fi insultați, care ar însemna că nu vor scăpa niciodată de ghinion (simbolul chinez pentru „pețitor” este același cu simbolul pentru „ghinion”).


Iată alte articole interesante despre subiectul căsătoriei:


Distribuie articolul:

Citește în continuare

Lasă un comentariu

>