Cartea cu arsenic, un avertisment cu pagini din tapet otrăvitor

Când auzim de cărți periculoase, de obicei ne gândim la scrieri care conțin idei radicale sau controversate, însă acest volum, creat de un medic american la finalul secolului XIX, este periculos la propriu, din cauza paginilor sale care conțin otravă.

„Umbre de pe pereții morții: fapte și inferențe care prefațează o carte cu mostre de tapet cu arsenic” este o carte publicată în 1874 de medicul american Robert Kedzie, chirurg al armatei forțelor unioniste în timpul Războiului Civil American.

Carte arsenic
Din cauză că paginile sale conțin arsenic, cartea lui Kedzie este un pericol pentru oricine o atinge. Foto: Washington Conservation Guild

Din cele aproximativ 100 de pagini ale cărții, 86 sunt mostre de tapet pigmentat cu arsenic, pe care oamenii de la acea vreme îl foloseau ca să-și decoreze casele.

Chiar dacă era o otravă cunoscută, letală în cazul în care era ingerată, nimeni nu își imagina că arsenicul putea ucide chiar și atunci când era folosit ca ingredient activ pentru a face culorile tapetului mai pronunțate.

Arsenicul a provocat multe boli și decese

Tapet cu arsenic
Tapetul de culoare verde era foarte popular în secolul XIX și putea fi găsit în multe case din Marea Britanie și SUA. Foto: Pinterest

În secolul XIX, oamenii considerau că dozele mici de arsenic nu reprezentau un pericol pentru sănătate și foloseau această substanță la fabricarea unei multitudini de produse, de la pudră de față la otravă pentru șobolani.

Substanța a ajuns și în alimente, textile, medicamente și alte bunuri de larg consum, astfel încât utilizarea sa pentru realizarea tapetului nu era considerată ceva ieșit din comun.

Primul pigment verde care conținea arsenic a fost dezvoltat în 1775 de chimistul suedez Carl Wilhelm Scheele. Luminozitatea și stabilitatea „verdelui lui Scheele” (așa cum a fost denumit pigmentul), precum și diversele sale variații, cum ar fi verdele smarald și verdele Viena, au avut un succes uriaș pe piață.

Chimiștii și producătorii de vopsele au introdus arsenicul și în alte culori, precum galbenul canar, ca să obțină noi nuanțe „vii”. În ciuda culorii sale atrăgătoare, medicii au descoperit în cele din urmă că tapetul cu arsenic reprezenta un pericol pentru sănătate.

Tapet cu arsenic 02
Foto: Wikimedia

Cerneala se lua adesea de pe hârtie și era inhalată de locatarii caselor tapetate. Umezeala sau căldura din locuințe favorizau eliberarea de vapori toxici.

Arsenicul ajungea în aer, în mâncare, pe mâinile oamenilor, peste tot. Îi îmbolnăvea și, uneori, le cauza moartea, după cum amintește Muzeul de Artă din Saint Louis, SUA.

În urma expunerii la vaporii de arsenic, oamenii au început să dezvolte diverse „boli misterioase” și mulți copii mici (sau chiar familii întregi) au murit din cauza intoxicării.

Otravire cu arsenic
Foto: Medium

Abia la sfârșitul anilor 1860 medicii au făcut legătura între cazurile de îmbolnăvire și prezența tapetului cu arsenic în casele oamenilor.

Însă, deși informațiile cu privire la pericolul arsenicului circulau printre specialiști, publicul larg încă nu era conștient de riscurile la care se expunea.

Spre exemplu, la sfârșitul secolului XIX, aproximativ 65% din toate tipurile de tapet din SUA conțineau arsenic, iar Kedzie a hotărât că era necesar ca oamenii să știe la ce se expuneau.

Cartea lui Kedzie servea drept avertisment

Cartea despre arsenic
Cartea lui Kedzie conținea numeroase mostre de arsenic. Foto: Bustle

Ca să-i facă pe oameni conștienți de pericolul mortal al tapetului cu arsenic, Kedzie a decis să publice o carte care conținea informații despre periculozitatea acestui material, precum și numeroase mostre de tapet toxic.

Potrivit Atlas Obscura, medicul american a realizat 100 de exemplare, pe care le-a donat bibliotecilor publice din statul Michigan, împreună cu o notă în care explica scopul cărții și cu un avertisment pentru bibliotecari să nu-i lase pe copii să atingă paginile.

Cartea conținea zeci de mostre de tapet cu arsenic pe care Kedzie le obținuse de la comercianți și servea drept avertisment pentru oricine o răsfoia.

Pagini din carte
Mostre de tapet din cartea lui Kedzie. Foto: Pinterest

Ulterior, după ce afirmațiile lui Kedzie s-au dovedit corecte, majoritatea bibliotecilor care primiseră copii ale cărții le-au distrus, considerându-le prea periculoase pentru public.

Cei care răsfoiau volumul se puteau otrăvi

Din acest motiv, din cele 100 de exemplare ale acestei cărți uimitoare, astăzi mai există doar patru. Două au rămas în Michigan, statul de origine al doctorului Kedzie (unul la Universitatea de Stat din Michigan și celălalt la Universitatea din Michigan).

Al treilea a ajuns la Facultatea de Medicină a Universității Harvard, iar al patrulea se află la Biblioteca Națională de Medicină din SUA, care a scanat-o și a publicat-o online.

Cartea despre arsenic 02
Astăzi, exemplarul de la Biblioteca Națională de Medicină din SUA poate fi studiat fără probleme, deoarece paginile au fost îmbrăcate în plastic. Foto: Biblioteca Națională de Medicină din SUA

Inițial, manipularea și chiar păstrarea exemplarelor din această carte era o întreprindere riscantă. Înainte de 1998, când fiecare pagină a volumului a fost înfoliată în plastic, exemplarul de la Universitatea de Stat din Michigan putea fi atins doar de persoane care purtau mănuși speciale.

De asemenea, timpul în care cartea putea fi studiată era limitat, iar cei care o făceau trebuiau să fie atenți să nu atingă alte obiecte în timp ce purtau mănușile.

Deși campania doctorului Kedzie de informare cu privire la tapetul cu arsenic a făcut o victimă (potrivit Ann Arbour Chronicle, o femeie care a examinat cartea s-a otrăvit), volumul a fost considerat la scară largă un mod eficient de a face cunoscute pericolele vieții într-o casă decorată cu tapet cu arsenic.


Distribuie:

Citește în continuare

Abonează-te gratuit la newsletter și vei primi în fiecare dimineață pe email cele mai interesante articole, filme și recomandări.
Fii fără grijă, nu facem spam.
>