În România, discuțiile despre loviturile de stat au reapărut recent în contextul politic. Dar ce înseamnă, de fapt, o lovitură de stat?
Este o preluare a puterii, rapidă și deseori violentă, orchestrată de un grup restrâns sau o facțiune, care înlătură autoritățile legitime, ignorând complet legile și procedurile constituționale.
Scopul este schimbarea conducerii statului, iar actorii implicați pot fi militari, oficiali guvernamentali sau chiar membri ai elitei, nemulțumiți de guvernul existent. O lovitură de stat se recunoaște prin rapiditatea cu care se schimbă puterea, adesea în doar câteva ore.
Această schimbare bruscă și neașteptată e impusă prin forță sau amenințări, fără consultarea populației sau a instituțiilor democratice.
De regulă, violența e prezentă în astfel de situații, manifestându-se prin confruntări între forțele loiale guvernului demis și cele care preiau puterea, dar și prin represiuni îndreptate împotriva opozanților. Această instabilitate afectează economia, ordinea socială și siguranța cetățenilor.
O lovitură de stat e un act ilegal și neconstituțional, spre deosebire de schimbările de guvern care se desfășoară democratic. Puterea e preluată prin forță, fără respectarea legilor și a mecanismelor democratice, precum alegerile libere.
Cauzele care duc la o lovitură de stat sunt diverse: corupția guvernamentală, probleme economice grave, incapacitatea guvernului de a gestiona crizele sau simpla dorință a unor grupuri de a acapara puterea pentru propriile interese.
Adesea, organizatorii încearcă să justifice acțiunile invocând salvarea națiunii sau restaurarea ordinii, argumente care rareori se dovedesc reale. Există mai multe tipuri de lovituri de stat.
Cea militară, cea mai comună, are loc atunci când armata preia controlul, de obicei din cauza percepției că liderii politici sunt ineficienți sau incapabili să mențină stabilitatea. După preluarea puterii, armata poate instaura un guvern militar sau poate impune o conducere civilă controlată.
Lovitura de stat civilă se produce când grupuri civile, de obicei din elita politică sau economică, înlocuiesc guvernul fără intervenția directă a armatei.
Acest tip de lovitură de stat poate fi mai subtil, dar la fel de eficient, implicând presiuni economice și sociale sau subminarea autorității guvernului.
Există și lovituri de stat combinate, în care forțele militare și civile colaborează pentru a răsturna guvernul, o variantă mai complexă în care diferite facțiuni se aliază pentru a controla statul.
În istoria României, cea mai cunoscută lovitură de stat a avut loc pe 23 august 1944, când regele Mihai I l-a înlăturat de la putere pe Ion Antonescu.
Contextul era marcat de retragerea diviziei de tancuri Gross Deutschland de pe frontul românesc și regruparea armatei sovietice, care amenința cu un atac iminent. Regele Mihai a considerat momentul oportun pentru o lovitură de stat.
I-a cerut mareșalului Antonescu să scoată România din război, dar acesta a refuzat, invocând jurământul făcut lui Hitler. Regele a dat parola care a declanșat arestarea mareșalului și a lui Mihai Antonescu, punând astfel capăt regimului Antonescu.
