Patru oameni au făcut cancer de sân după ce au primit organe de la același donator

Trei femei și un bărbat au dezvoltat cancer de sân după ce au primit organe de la o donatoare care nu știa că suferă de această boală. Cazul a fost prezentat într-un studiu recent, publicat în revista American Journal of Transplantation.

Pacienții au fost diagnosticați cu cancer de sân într-un interval de timp cuprins între 16 luni și șase ani de la transplant. Comunitatea științifică a fost uimită de incident, deoarece astfel de situații sunt extrem de rare.

Boala donatoarei, nedepistată în urma testelor

Cancer de san 01

Frederike Bemelman, profesor de nefrologie și autor al studiului, a declarat că nu a mai întâlnit un astfel de caz în cariera sa.

Donatoarea, o femeie de 53 de ani, a murit în 2007, în urma unui un accident vascular cerebral. Înainte să fie prelevate, organele femeii au fost supuse unor teste de rutină, pentru a verifica dacă erau sănătoase și viabile pentru transplant.

Examinarea fizică, razele X și ultrasunetele nu au scos la iveală nicio neregulă. Potrivit studiului, este probabil că femeia dezvoltase „micrometastaze”, care s-au răspândit în corp.

Având dimensiuni infime, ele nu au fost depistate. Primele probleme pentru cei care au primit organele au apărut la 16 luni după transplant.

Bomba cu ceas din organele transplantate

Cancer de san 02
Riscul de a dezvolta cancer după un transplant este foarte mic, de doar 0,01 – 0,05%

Pacienta în vârstă de 42 de ani care a primit plămânii donatoarei bolnave de cancer de sân a fost internată pentru a-i fi tratată o afecțiune cauzată de o disfuncție transplantului. Când au examinat-o, medicii au descoperit că suferea de cancer de sân.

Au făcut o analiză ADN a celulelor canceroase și au descoperit că acestea proveneau din plămânii donatoarei. La un an după ce a fost diagnosticată, femeia de 42 de ani a decedat.

După acest incident, ceilalți trei beneficiari au fost sfătuiți să se testeze. Totuși, toate testele au avut rezultate negative.

Ulterior, o femeie de 59 de ani, care primise ficatul donatoarei, a fost diagnosticată cu cancer de sân, tot ca rezultat al transplantului. A făcut radioterapie, însă a murit în 2014, la șapte ani de la intervenția chirurgicală.

A treia pacientă, în vârstă de 62 de ani, care a primit unul dintre cei doi rinichi, a fost diagnosticată cu cancer la șase ani după transplant și a murit în scurt timp.

Cancer de sân – un singur supraviețuitor

Cancer de san 03
Dr. Frederike Bemelman (femeia din imagine), alături de colegii ei

Singurul supraviețuitor al transplantului de organe a fost un bărbat de 32 de ani, care a primit cel de-al doilea rinichi al donatoarei. Doctorii au îndepărtat cu succes rinichiul și au supus pacientul la chimioterapie.

Frederike Bemelman a avertizat asupra faptului că orice operație comportă riscul unor complicații.

„Există întotdeauna un mic risc. Chiar dacă ești supus unei proceduri simple la vezica biliară, există un mic risc să ți se întâmple ceva în timpul operației”, a afirmat ea.

Totuși, ea spune că acest caz este extrem de rar și nu ar trebui să îngrijoreze pacienții care vor beneficia de transplanturi în viitor.

„Avantajele transplantului de organe depășesc cu mult aceste mici riscuri. Oamenii nu ar trebui să fie îngrijorați”, a declarat Bemelman pentru CNN.


După ce ai aflat detaliile acestui caz extraordinar, află de ce pacienții de transplant de organe moștenesc amintirile donatorilor, apoi descoperă legătura dintre telefonul mobil și cancerul la creier.

Ca să știi mai mult, citește „Enigmele științei”

După secole de salturi uriașe în domeniul științei – de la tiparniță la fisiunea nucleară -, ne punem întrebarea: A mai rămas ceva de descoperit și de cercetat și în secolul XXI? Știința ridică la fel de multe întrebări precum acelea la care a găsit deja răspunsuri. Toate intră în categoria „enigme ale științei”, care își așteaptă rezolvarea.

Și, cine știe, poate chiar unii dintre dumneavoastră, dragi cititori tineri, veți contribui, într-un fel sau altul, la dezlegarea lor.  Există cazuri celebre de mari oameni de știință – Faraday, Darwin, Einstein etc. – al căror drum în carieră le-a fost determinat de citirea, în adolescență, a unor modeste cărți de popularizare a științei.

Însă, de multe ori, dezlegarea unei enigme științifice duce la descoperirea alteia noi – și așa mai departe. Newton, unul din marile genii ale omenirii – cu modestie – a scris, la sfârșitul cărții sale „Principiile matematice ale filosofiei naturale”, tipărită în 1689, următoarele cuvinte:

„Nu știu cum arăt eu în fața lumii, dar mie mi se pare că sunt un băiat care se joacă pe țărmul mării și se distrează căutând din timp în timp pietricele colorate sau o scoică roșie, în timp ce marele «ocean al adevărului» se întinde necunoscut în fața mea”.

Deși între timp au fost făcute multe descoperiri științifice, „pietricelele colorate” nu s-au epuizat, oceanul adevărului vă așteaptă ! Tocmai de aceea, știința continuă să fie vie și atât de fascinantă. Pentru mai multe informații privind temele puse în discuție, cititorii sunt invitați să consulte bibliografia care a stat la baza documentării autorului, anexată la sfârșitul acestei cărți.

„Enigmele științei” se găsește cu reducere pe eMag sau pe Libris.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Lasă un comentariu