Aflată în India, această piatră cu înălțimea de șase metri, lățimea de cinci metri și greutatea de 250 de tone, cunoscută drept „Bolovanul de unt al lui Krishna”, stă într-un echilibru perfect pe versantul unui deal, pe o bază mai mică de 1.2 metri, și constituie un adevărat mister.
După cum știm cu toții, dacă punem pe un plan înclinat un obiect cu forme suficient de rotunjite, datorită forței gravitaționale, acesta va avea tendința să se rostogolească spre bază.
Însă bolovanul de 250 de tone cunoscut drept „Bolovanul de unt al lui Krishna”, din Tamil Nadu, India, este un obiect care pare să ocolească această lege a naturii. Este un bloc masiv de piatră, care stă neclintit pe panta unui deal, pe o bază de circa un metru.
Este numit astfel deoarece untul este considerat de hinduși drept alimentul preferat al zeului, iar legendele locale spun că stânca a căzut din cer. Mai este cunoscută și ca Vaanirai Kal, ceea ce în limba tamil înseamnă „piatra zeului cerurilor”.
Bolovanul pare a fi pe punctul de a se rostogoli la vale, dar stă nemișcat, iar turiștii se pot adăposti liniștiți la umbra sa. De peste 1.200 de ani, stă neclintit în fața valurilor tsunami, cutremurelor sau cicloanelor.
De fapt, blocul de piatră arată ca o jumătate de sferă. O bucată din el lipsește și nimeni nu cunoaște care este motivul acestei curioase „eroziuni”.
„Bolovanul de unt al lui Krishna” pune la încercare tehnologia modernă, dând naștere unei întrebări cât se poate de legitime: Cum este posibil așa ceva?
Cum poate un bolovan de 250 de tone să stea neclintit pe o bază de doar 1.2 metri? Geologii spun că este puțin probabil ca forma ciudată a bolovanului să fi fost cauzată de eroziune, dar susțin, în același timp, că piatra este o formațiune naturală.
Unii cred că forma sa se datorează frecării și forței gravitaționale. Forța de frecare nu îi permite bolovanului să alunece, iar centrul de greutate îi permite să stea în echilibru pe o suprafață de contact foarte mică.
Localnicii cred că bolovanul a fost pus în această poziție cu mii de ani în urmă de zeii care doreau să-și demonstreze puterea. Oricare ar fi motivul poziționării sale, bolovanul pare să sfideze înțelegerea.
Există și o scurtă poveste interesantă legată de acest bolovan. În 1908, guvernatorul din Madras, Arthur Lawley, a decis să îl mute, deoarece se temea pentru siguranța așezării de la baza dealului (in imagini se pot observa câteva clădiri; zona este locuită de secole).
A trimis o echipă cu șapte elefanți să încerce să miște bolovanul, dar acesta nu a putut fi clintit – fie că a fost vorba de motive pe care știința le poate explica sau de cauze supranaturale.
Unul dintre mituri spune că regele Pallava Narasimhavarman (care a domnit în sudul Indiei între anii 630 și 668) a făcut prima încercare de a muta blocul de piatră, deoarece se credea că „bolovanul ceresc” nu ar trebui atins.
Însă pietroiul a rămas pe loc și nu a putut fi mutat. De fapt, acest bolovan este mult mai greu decât megaliții de la Ollantaytambo sau decât cei de la Machu Picchu, din Peru.
Bolovanul a inspirat și celebrele „păpuși de lut”, numite „Tanjavur Bommai”. Regele Raja Chola (care a domnit în jurul anului 1000) a fost impresionat de felul în care bolovanul stă pe o bază atât de mică și nu se rostogolește la vale.
Astfel a apărut și tradiția de a confecționa păpuși de lut care nu se rostogolesc niciodată. Păpușile au o bază de o jumătate de sferă, care le permite să se încline, însă nu și să se rostogolească.
Bolovanul de unt al lui Krishna este o atracție turistică celebră, iar oamenii vin din întreaga lume să vadă această minune naturală, să se bucure de ea și să facă fotografii.
Pentru localnici, este un loc unde pot merge la un picnic. Unii încearcă din când în când să împingă bolovanul la vale, însă până acum nu au reușit.
O posibilă explicație ar fi că acest bolovan nu are o compoziție omogenă și de aceea are centrul de greutate la baza sa.