Bob Nelson, depanatorul TV care congela oameni ca să-i învie în viitor

În 1962, Bob Nelson lucra ca depanator de televizoare și nu părea că avea să realizeze în viață ceva notabil. Dar obsesia sa pentru teoria criogeniei și curajul de a porni pe cont propriu un proiect în acest domeniu ieșit din comun i-au asigurat un loc în cărțile de istorie.

Născut în orașul Boston (statul american Massachussetts), Bob Nelson a avut o copilărie grea. Tatăl său și-a părăsit familia înainte ca băiatul să vină pe lume, iar mama sa era alcoolică.

Robert Nelson
Bob Nelson (stânga) criogenează un cadavru. Foto: J. R. Eyerman/The LIFE Picture Collection

Pentru a-și câștiga existența, Nelson a început să repare televizoare, dar și-a descoperit adevărata pasiune după ce a citit cartea lui Robert Ettinger, „Perspectiva nemuririi”.

În carte, Ettinger lansa teoria conform căreia moartea se aseamănă mai degrabă cu o boală și că poate fi vindecată. Savantul avansa ideea că oamenii ar putea fi înghețați și readuși la viață ulterior, după descoperirea leacului împotriva morții.

Primul om criogenat, ținut la gheață două săptămâni într-un garaj

Nelson a devenit obsedat de concept și în 1962 s-a înscris în Societatea de Criogenie din California, o organizație non-profit formată din visători fascinați de ideea nemuririi. După o singură ședință, a fost ales președinte.

<p style="margin: 2em 0;"><!-- INCREDI_Receptiva_2 -->
<ins class="adsbygoogle"
style="display:block"
data-ad-client="ca-pub-8570465691650500"
data-ad-slot="2918082366"
data-ad-format="rectangle"
data-ad-channel="3062330468"
data-full-width-responsive="true"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script></p>
Profesorul Bedford (stânga) a fost primul om criogenat de Bob Nelson (dreapta). Foto: Fundația Alcor Life Extension
Numai că aproape toți cei implicați în organizație erau amatori. Mulți erau bătrâni și bolnavi și se gândeau la propria moarte. Neavând cu cine să demareze un proiect de criogenie, Nelson a consultat mai mulți oameni de știință, însă toți erau sceptici.

Cu toate acestea, în 1966, organizația a reușit să găsească un voluntar. Profesorul de psihologie James Bedford, în vârstă de 72 de ani și bolnav de cancer, a fost de acord ca trupul să îi fie criogenat de Societatea de Criogenie din Calfornia.

Articolul continuă mai jos

Abonează-te gratuit la newsletter și vei primi zilnic pe email cele mai interesante articole, filme și recomandări!

Click pentru abonare ▸

Fii fără grijă, nu facem spam.

Dar organizația lui Nelson nu era pregătită pentru o asemenea operațiune. Când Bedford a murit, în 1967, capsula de criogenare era încă în construcție, așa că Nelson a rugat doi prieteni, amatori și ei, să îl ajute.

Capsula
Trupul profesorului Bedford este plasat în capsulă. Foto: Fundația Alcor Life Extension

Aceștia au adunat gheață din congelatoarele vecinilor și au depozitat trupul provizoriu, într-un garaj, timp de două săptămâni.

Când a fost gata, capsula a fost căptușită cu gheață carbonică, iar cadavrul lui Bedford a fost criogenat oficial. În ciuda amatorismului, operațiunea a avut succes, iar în scurt timp Societatea de Criogenie a fost asaltată de oameni care doreau să își criogeneze trupurile.

Scandalul Chatsworth: nouă trupuri lăsate să putrezească

În afară de experiență, organizației lui Nelson îi lipseau banii. De aceea, clienții erau criogenați în cutii de polistiren expandat, căptușite cu gheață carbonică.

În cadrul acestor operațiuni, Nelson a fost ajutat de antreprenorul de pompe funebre Joseph Klockgether, care injecta în cadavre diverse substanțe, iar apoi le depozita în gheață carbonică în frigiderele atelierului său de îmbălsămare.

Robert Nelson 02
Foto: Fundația Alcor Life Extension

În 1969, însă, capacitatea maximă a atelierului a fost atinsă. Pentru a avea unde să depoziteze trupurile, în mai 1970, Nelson a achiziționat o criptă în cimitirul Oakwood Memorial Park, din Chatsworth, un orășel de lângă Los Angeles.

Printre clienții lui Nelson s-a numărat și Marie Phelps-Sweet, prima femeie din istorie al cărei trup a fost criogenat. A urmat Geneviève de la Poiterie, o fetiță de opt ani care a murit de cancer și care a fost primul copil criogenat vreodată.

Cele două au fost amplasate în aceeași capsulă, în timp ce celelalte capsule conțineau câte trei sau patru persoane. Dar, până la finalul deceniului, fondurile lui Nelson s-au terminat, care nu și-a mai permis să înlocuiască gheața.

În martie 1979 a închis cripta și a abandonat operațiunile. La acel moment, în încăpere se aflau nouă cadavre, depozitate în capsule cu azot lichid. Rămase fără mentenanță, trupurile au început să se descompună.

Sfârșitul aventurii

Robert Nelson astazi
În 2017, Bob Nelson a acordat un interviu cotidianului Daily Mail, în care și-a povestit experiențele. Nelson încă este de părere că criogenia va funcționa. Foto: Bill Wechter / Daily Mail

Acest eșec le-a adus lui Nelson și lui Klockgether probleme legale. Cei doi au fost dați în judecată de familiile celor lăsați să putrezească în criptă și au fost condamnați să plătească despăgubiri de 400.000 de dolari pentru fiecare trup congelat.

Epuizat mental și falit, Nelson a renunțat la criogenie, s-a mutat în alt oraș și și-a schimbat numele.

Corpul primului său client, profesorul James Beford, a fost mutat de mai multe ori de-a lungul timpului. Într-un final, în 1991, trupul a fost preluat de Fundația Alcor Life Extension.

În prezent, la sediul Alcor din California se află 148 de cadavre criogenate, iar trupul lui Bedford se află în stare bună. Așadar, doar timpul va putea spune dacă Bob Nelson a fost un vizionar sau un nebun.


Astăzi, știința criogeniei este luată mult mai în serios decât pe vremea lui Nelson, iar noile descoperiri arată că organismele pot reveni la viață după o perioadă lungă de înghețare: Doi viermi înghețați timp de 42.000 de ani au revenit la viață. De asemenea, s-ar putea să te intereseze și Mumificați în gheață – Oamenii care s-au conservat prin criogenie.


Distribuie:

Citește în continuare

Lasă un comentariu