Cea mai lungă clădire rezidențială din lume, Karl Marx-Hof, este situată în cartierul Heiligenstadt, din capitala Austriei, Viena. Concepută de urbanistul Karl Ehn și construită între 1927 și 1930, clădirea colosală are lungimea de 1.1 kilometri.
Se întinde de-a lungul a patru stații de tramvai și este „străpunsă” de mai multe tuneluri care au fost încorporate în clădire pentru a permite desfășurarea străzilor orașului.
A fost unul dintre cele aproximativ 400 de complexe noi de apartamente, denumite Gemeindebauten, construite de social-democrați pentru a oferi locuințe miilor de familii rămase fără adăpost după Primul Război Mondial.
La sfârșitul Marelui Război, economia Austriei era la pământ. Șomajul, sărăcia și foametea au paralizat Viena și în curând a apărut o mișcare muncitorească puternică, cerând schimbarea.
La vremea respectivă, peste 250.000 de muncitori locuiau în blocuri de apartamente înghesuite, fără apă curentă.
Venirea la putere a social-democraților în 1919 a marcat începutul unei noi ere. Așa-numita administrație „Rotes Wien” sau „Viena Roșie” a lansat un program de reformă socială, care includea construirea masivă de locuințe.
Un oraș în oraș
În acea perioadă au fost construite blocuri de apartamente imense, care puteau funcționa ca niște adevărate orașe, cu propria infrastructură, propriile magazine, servicii și sisteme de parcuri.
Abonează-te gratuit la newsletter și vei primi zilnic pe email cele mai interesante articole, filme și recomandări!
Fii fără grijă, nu facem spam.
Unele dintre aceste clădiri erau structuri uriașe care semănau cu niște fortărețe, dar niciuna nu egala dimensiunile blocului Karl Marx-Hof.
Clădirea Karl Marx-Hof ocupă o suprafață de 156.000 metri pătrați. În interior există 1.382 de apartamente, cu suprafețe cuprinse între 30 și 60 de metri pătrați.
În clădire se află grădinițe, creșe, cabinete medicale, locuri de joacă, biblioteci, spălătorii, centre de tineret, un oficiu poștal, o farmacie și 25 de magazine.
A fost prima clădire rezidențială din Viena dotată cu apă curentă, toalete și balcoane individuale. Până la acel moment, blocurile de locuințe aveau doar toalete și surse de apă comune.
Mai mult, balcoanele erau considerate un lux aristocratic pe care muncitorii nu-l experimentaseră niciodată.
Astăzi, aproape un secol mai târziu, blocul Karl Marx-Hof este în continuare locuit, dar nu mai este cel mai căutat loc, din cauza dimensiunilor mici ale apartamentelor și pentru că dotările moderne lipsesc.
Acum, majoritatea locatarilor sunt cupluri tinere, la început din drum. În prezent, aproximativ un sfert din populația Vienei trăiește în locuințe de stat și cei mai mulți trebuie să aștepte până la patru ani până ca autoritățile să le aloce un apartament.
În continuare, citește despre „Covrigii” de beton: blocurile circulare din Moscova. Apoi, descoperă 5 dintre cele mai futuriste clădiri din lume.
Citește în continuare