Bilele de alge: Sferele vii care cresc în adâncurile lacurilor

Bilele de alge sau marimo sunt niște alge verzi filamentoase, care cresc în ghemotoace de dimensiuni mari, cu aspect catifelat. Aceste formațiuni au diametrul de 12-30 de centimetri, în funcție de locul unde cresc.

Specia (denumită științific Aegagropila linnaei) este foarte rară: neobișnuitele bile pot fi întâlnite cu precădere în Islanda, Scoția și Japonia, în special în lacul Akan din Japonia și în lacul Myvatn din Islanda.

Bile de alge
Foto: Diimex

Aceste formațiuni sferice nu cresc în jurul unui miez, cum ar fi o piatră. Fâșiile de alge cresc în toate direcțiile din centrul bilei, ramificându-se continuu și formând, treptat, sfera.

În mod surprinzător, bila de alge este verde atât la exterior, cât și la interior, cu toate că lumina trece rareori de straturile de la exterior.

Clorofila din interiorul bilei rămâne latentă în întuneric, dar se reactivează atunci când este expusă la lumină dacă sfera se desface în bucăți.

Bilele de alge cresc pe fundul lacurilor, unde mișcarea blândă a apelor le ajută să-și păstreze forma sferică și ajută fotosinteza prin întoarcerea succesivă a sferei cu toate fețele spre suprafața apei.

Colonia din Islanda, distrusă aproape complet

Bile de alge 02
Foto: Magnus Mundi

În Japonia, bilele de alge sunt protejate – cândva erau chiar venerate -, iar în 1920 au fost declarate comoară naturală. Administratorii lacului Akan depun eforturi mari pentru conservarea acestei specii.

De asemenea, aici se organizează, în fiecare an, un festival de trei zile dedicat marimo. De cealaltă parte a planetei, bilele de alge au dispărut treptat din lacul Myvatn.

Bile de alge 03
Foto: Nature

În urmă cu aproximativ un deceniu, pe fundul lacului existau două sau trei straturi de bile de alge. Astăzi, au dispărut aproape complet.

Potrivit National Geographic, dispariția a fost cauzată de poluarea produsă de exploatarea minieră care funcționează în zonă din anii ’60.

Cantitățile mari de fosfor și azot deversate în lac au permis dezvoltarea în exces a bacteriilor, care împiedică lumina solară să ajungă pe fundul lacului.

Din cauza lipsei luminii, algele au început să moară, expunând sedimentele de pe fund. Agitate de mișcarea apei, aceste sedimente au acoperit algele rămase, lipsindu-le și mai mult de lumină.

Operațiunile miniere au fost oprite în 2004, iar în 2006 lacul a fost protejat prin lege. Cu toate acestea, situația a continuat să se înrăutățească, iar în 2014 sferele dispăruseră aproape complet din lacul Myvatn.

În pofida acestui fapt, în 2017, oamenii de știință au observat că ecosistemul dă semne timide de revenire.

Ca să știi mai mult

„Cum să trăiești în stil japonez” ne aduce mai aproape o lume care a fascinat și continuă să fascineze prin farmecul ei – Japonia, Ţara Soarelui Răsare. Yutaka Yazawa îmbină cu măiestrie însemnările personale cu informațiile bine documentate, reușind să ne cucerească încă de la primele pagini. Trecem astfel cu ușurință de la prezentarea geografică la cea istorică, de la filozofie și cultură la arta culinară japoneză. Descoperim cum se poate trăi în armonie cu ceilalți într-o metropolă precum Tokyo, dar aflăm mai multe și despre respectul pentru natură, despre ikigai, shinrin-yoku, viaţa de familie, vacanțe și sărbători. Toate acestea sunt un bun prilej de a observa tradițiile japoneze, felul în care au înflorit secole de-a rândul alături de practicile moderne sau cum s-au schimbat odată cu pătrunderea culturii occidentale.

Comandă cartea „Cum sa trăiești în stil japonez” pe Cartepedia, Cărturești sau Libris.


Distribuie:

Citește în continuare

Abonează-te gratuit la newsletter și vei primi în fiecare dimineață pe email cele mai interesante articole, filme și recomandări.
Fii fără grijă, nu facem spam.

Lasă un comentariu