A fost inventat „betonul viu”, care conține bacterii și își repară singur fisurile

Materialul viitorului, care ar putea schimba complet domeniul construcțiilor, a fost creat de cercetătorii de la o universitate din SUA. Așa-numitul „beton viu”, care este compus din nisip, hidrogel și bacterii, își poate „vindeca” singur crăpăturile.

Noul material conține o formă de bacterii primitive, care au apărut pe Pământ cu 3.5 miliarde de ani în urmă și care absorb energia solară.

Datorită acestor bacterii, noul material se poate regenera singur și are o amprentă de carbon mai mică decât betonul obișnuit, spun savanții de la Universitatea din Boulder, Colorado.

În viitor, am putea locui în „clădiri vii”

Cercetătorii care au lucrat la dezvoltarea materialului, conduși de profesorul Wil Srubar, spun că descoperirea deschide calea pentru construirea de „clădiri vii”.

Pe lângă că se vor repara singure, aceste clădiri ar putea absorbi dioxidul de carbon din aer, contribuind la scăderea gradului de poluare. Materialul are șanse să revoluționeze domeniul construcțiilor, aducându-l, literalmente, „la viață”.

„Materiale biologice precum lemnul sunt deja folosite, însă ele sunt moarte. De ce să nu utilizăm materiale vii și să profităm de ele pentru a obține ceva benefic?”, a spus Wil Srubar.

Pentru a crea „betonul viu”, Srubar și echipa sa au folosit cianobacterii. Acestea sunt niște alge verzi care trăiesc în apă și își pot produce singure mâncarea.

Cianobacteriile sunt de obicei unicelulare, însă ele cresc în colonii suficient de mari pentru a putea fi văzute cu ochiul liber.

Oamenii de știință au început prin a crea un eșafodaj, folosind nisip și hidrogel, în care au plasat cianobacteriile. Hidrogelul conține apă și nutrimente care le permit bacteriilor să se reproducă și să mineralizeze – un proces similar cu formarea scoicilor în ocean.

Bacteriile absorb dioxidul de carbon din aer și produc carbonat de calciu, principalul ingredient al betonului.

Folosirea acestui material ar putea fi benefică și mediului înconjurător. Producția de ciment, pudra din care se face betonul, este responsabilă de 6% din emisiile de dioxid de carbon, iar betonul emite dioxid de carbon și atunci când se întărește.

„Această metodă este o alternativă «verde» la materialele moderne de construcții – având ca rezultat o amprentă de carbon mai scăzută”, a afirmat Srubar.

Se poate reproduce singur

Conform acestuia, „betonul viu” este, de asemenea, capabil să se reproducă singur. Dacă o bucată de beton este tăiată în două, bacteriile pot crește și pot transforma cele două jumătăți bucăți întregi, cu ajutorul nisipului, hidrogelului și nutrimentelor.

În loc să fabrice bucățile de beton una câte una, Srubar și echipa lui au demonstrat că o „bucată-părinte”poate produce până la opt bucăți după trei generații.

Cercetarea este, deocamdată, în stadiu incipient și este nevoie de multă muncă pentru a remedia anumite defecte.

Una dintre cele mai mari probleme este aceea că „betonul viu” trebuie să se usuce complet pentru a atinge rezistența maximă. Acest lucru „stresează” bacteriile și le compromite viabilitatea.

Srubar crede că, în viitor, betonul folosit în construcții va putea conține bacterii cu diferite funcționalități, precum cele care detectează și reacționează la poluarea din aer.

Alte aplicații includ construirea de structuri în zone cu resurse limitate, precum cele deșertice, sau chiar o altă planetă – de exemplu, Marte.

„În mediile austere, aceste materiale ar da rezultate foarte bune, deoarece folosesc lumina soarelui pentru a prolifera și au nevoie de foarte puțin material exogen pentru a crește”, a conchis Srubar.

Ți-a plăcut acest articol? Descoperă alte 10 materiale și substanțe „extraterestre”, care par să sfideze legile fizicii.