Bătălia de la Stalingrad: Iadul în care speranța de viață era de doar 24 de ore

Bătălia de la Stalingrad a fost una dintre cele mai sângeroase confruntări din Al Doilea Război Mondial, numărul de victime (morți, răniți sau capturați) fiind cuprins între 1 și 2 milioane de soldați și civili din rândul ambelor tabere.

Bătălia a fost atât de cruntă, încât se poate spune că, timp de cinci luni, cât a durat asediul, la Stalingrad a fost iadul pe Pământ.

Batalia de la Stalingrad 01
Foto: Wikimedia

La sfârșitul lui august 1942, Adolf Hitler a decis să ordone Armatei IV-a Panzer să se cotească spre nord-vest, în direcția Stalingrad, unde urma se unească cu Armata a VI-a.

Hitler voia să pună stăpânire pe acest oraș sovietic fiindcă astfel ar fi putut tăia legăturile de transport cu sudul Rusiei, punea mâna pe resursele zonei și putea să dirijeze armatele spre nord, pentru cucerirea Caucazului.

Infernul se dezlănțuie

Astfel, pe 23 august 1942, începea Bătălia de la Stalingrad.

„Bombardamente aeriene masive. În două ore, orașul este demolat. Fum, lipsă de aer, incendii peste tot… Totul arde, inclusiv cărămizile. Am tras în direcția avioanelor inamice inclusiv cu pușca. E iadul aici, adevăratul iad pe Pământ”, scria în jurnalul său Marina Krasnik, membră a diviziei de luptă antiaeriană.

Trupele sovietice, slab echipate, au fost luate prin surprindere de forța atacului german și al armatelor aliate. În tot acest timp, Iosif Stalin a ordonat ca soldații să nu facă niciun pas înapoi în apărarea orașului.

Mai mult, niciun civil nu trebuia evacuat, nici măcar femeile sau copiii. Dictatorul sovietic credea că soldații vor lupta mai eficient dacă știau că apără un oraș plin de locuitori.

Sovieticii pierd teren

Batalia de la Stalingrad 02
Foto: Wikimedia

Din august până în septembrie, sovieticii au pierdut constant teren în fața armatelor inamice, mai bine dotate. La mijlocul lunii septembrie, armata rusă mai ocupa doar o fâșie de 14 kilometri lungime și 3-4 kilometri lățime de-a lungul fluviului Volga.

Luptele au fost feroce, iar diverse zone din oraș au trecut de mai multe ori de la o armată la cealaltă. Potrivit istoricilor, speranța de viață a soldaților sovietici din anumite batalioane implicate în Bătălia de la Stalingrad era de doar 24 de ore.

În orașul transformat în ruine, cadavrele de soldați și civili se găseau la tot pasul.

Bătălia de la Stalingrad a însemnat foame, disperare și război de uzură

Foto: History Colored

Din cauza vitezei cu care a fost atacat Stalingradul, sovieticii au fost prinși pe picior greșit și au suferit pierderi uriașe în timpul lunilor de vară.

Au fost nevoiți să ducă lupte crâncene în interiorul clădirilor dezafectate, s-au confruntat cu o gravă lipsă de hrană și cu o aprovizionare dezastruoasă.

Pentru a nu muri de foame, sovieticii au fost nevoiți să ucidă și să mănânce cai, câini, pisici și șobolani. În unele cazuri, s-a ajuns și la canibalism.

Pe lângă proviziile puține și lupta om la om, lunile de iarnă au venit cu temperaturi de sub 30 de grade Celsius. Cei prea slabi ca să lupte sau să își găsească adăpost au înghețat. Dar Bătălia de la Stalingrad nu era nici pe departe încheiată.

Contraofensiva sovietică

În noiembrie 1942, sovieticii au lansat o contraofensivă, declanșând un atac pe două fronturi. Rușii și-au luat prin surprindere inamicii, care nu credeau că armata lui Stalin, slăbită, mai era capabilă de un astfel de atac.

Atacul a avut forma a două vârfuri de lance. În loc să atace din plin Armatele a IV-a și a VI-a, Armata Roșie a atacat flancurile mai slabe ale trupelor de invazie.

Aceste flancuri erau slab apărate, slab aprovizionate și slab motivate. Mai mult, se aflau în poziție vulnerabilă, grupate în stepa din jurul orașului.

Atacurile au penetrat rapid și adânc flancurile, făcând joncțiunea și încercuind cele două armate străine. Forțele germane au încercat să se retragă, însă Hitler le-a ordonat să lupte.

La mijlocul lui decembrie, Hitler a ordonat trupelor speciale să salveze armatele încercuite, însă a fost prea târziu. Bătălia de la Stalingrad i-a costat pe germani un sfert din toate echipamentele militare: mitraliere, tancuri și muniție.

Batalia de la Stalingrad 04
Foto: Wikimedia

A fost o înfrângere care a demoralizat armata lui Hitler și pe celelalte care au participat la luptă (din Italia, România, Ungaria și Croația) și a constituit un punct de cotitură al celui de-Al Doilea Război Mondial.

Ca să știi mai mult, citește „Miturile celui de-Al Doilea Război Mondial”

Propaganda intensă desfășurată de ambele părți beligerante de-a lungul celui de-Al Doilea Război Mondial a dat naștere unor mituri care supraviețuiesc și astăzi. Cu toate că aceste mituri au ajuns să aibă rang de adevăr pentru cea mai mare parte a oamenilor, ele rămân, totuși, eronate. Cu ajutorul documentelor istorice, autorii acestei cărți demontează, în 23 de eseuri scrise pe înțelesul tuturor, câteva dintre aceste legende. Ce s-a întâmplat, de fapt, la Pearl Harbor? Erau membrii trupelor SS niște luptători de elită? A pierdut Germania războiul din cauza lui Hitler? Citind această carte, vei descoperi răspunsul la aceste întrebări și vei afla adevărul despre câteva dintre miturile celui de-Al Doilea Război Mondial.

„Miturile celui de-Al Doilea Război Mondial” se găsește cu reducere pe Cartepedia, Cărturești sau Libris.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Alte articole interesante

2 comentarii la „Bătălia de la Stalingrad: Iadul în care speranța de viață era de doar 24 de ore”

Lasă un comentariu