Până și regiunile explorate încă din Antichitate au secretele lor, pe care le descoperim abia acum, la mii de ani distanță. Spre exemplu, Marea Mediterană arăta cu totul altfel în urmă cu două milenii, iar cercetătorii au aflat asta abia recent.
Totul a pornit de la scrierile lui Pliniu cel Bătrân, erudit roman, care susținea că a văzut balene în Mediterană.
Într-o relatare de acum 2.000 de ani, autorul povestește că a văzut balene ucigașe („orca”) vânând pui de balenă lângă Strâmtoarea Gibraltar, însă oamenii de știință au pus la îndoială credibilitatea poveștii.
Se știe că aceste animale marine nu trăiesc zonă. Totuși, dovezi arheologice descoperite recent indică faptul că Pliniu cel Bătrân știa exact ce spune.
Balene în Mediterană, într-o lume de mult apusă
Potrivit celor afirmate de Callum Roberts în „Istoria nenaturală a mării”, Pliniu a descris cum balenele „se ascund vara într-un golf cald și larg și se înmulțesc acolo”. Apoi, Pliniu cel Bătrân a povestit luptele crâncene la care a asistat când balenele ucigașe atacau balenele-mamă și puii lor.
Însă această relatare nu a fost acceptată de biologi, care nu puteau crede că au existat vreodată balene în Mediterana. Foarte puține specii de balene vizitează Marea Mediterană, după cum arată un raport din 2016, publicat în revista Advances in Marine Biology.
Mai mult, speciile descrise de Pliniu cel Bătrân nu folosesc această zonă pentru împerechere. De aceea, oamenii de știință s-au întrebat dacă relatarea lui era exactă și dacă nu cumva confunda delfinii cu balenele.
Descoperirea care a schimbat totul
Apoi, arheologii au găsit oase de balenă în ruinele unui complex de procesare a peștelui în orașul antic roman Baelo Claudia, lângă orașul Tarifa, din Spania.
Această descoperire i-a obligat pe oamenii de știință să accepte dovezile care arătau că au existat cândva balene în Mediterana.
Relatarea lui Pliniu cel Bătrân „nu se potrivește cu cele pe care le putem vedea azi, dar s-a dovedit că balenele albe și cele cenușii erau cândva prezente aici”, a spus Ann Charpentier, ecolog la Universitatea Montpellier.
Se știe că pescarii romani prindeau pești mari, precum tonul. Acum, cercetătorii se întreabă dacă prindeau și balene.
„Probabil că pescarii nu aveau tehnologia necesară pentru a ieși în larg să vâneze balene mari. Însă balenele albe, balenele cenușii și puii lor veneau foarte aproape de țărm, transformându-se în ținte ale pescarilor locali”, crede Ana Rodrigues, angajată la Centrul Național Francez pentru Cercetare Științifică.
„Mi se pare incredibil că omenirea a uitat de existența a două specii de balenă în Marea Mediterană. Te face să te întrebi ce altceva am mai uitat”, a conchis Rodrigues.
