Avem de învățat de la furnici: De ce nu au niciodată blocaje în trafic?

Dacă ai fi furnică, nu te-ai bloca niciodată în trafic. Este unul dintre multele avantaje ale acestor insecte (alături de o putere supraomenească, un schelet ca o armură și două stomacuri, desigur).

Când aceste creaturi minuscule și disciplinate mărșăluiesc pe drumurile lor înguste, marcate cu feromoni, reușesc cumva să mențină un flux constant, chiar și la „oră de vârf”.

„Frumos și ordonat”. Furnicile au un sistem de coordonare a traficului pe care încă nu îl înțelegem pe deplin. Foto: Pinterest

Cercetătorii au descoperit că, prin cooperare în cadrul unui sistem organizat, furnicile argentiniene (Linepithema humile) se pot adapta la diferite condiții de drum și previn aglomerările, scrie Ars Technica.

Este nevoie doar de puțin altruism și de reținere – lucruri de care noi, oamenii, ar trebui să ținem cont mai mult. Alături de specia noastră, furnicile sunt singurele creaturi de pe Pământ care circulă pe drumuri cu două sensuri. Deci, care este secretul acestor colonii?

Sigur, furnicile nu au reguli de circulație cum avem noi și lor nu le este teamă de coliziuni. Însă abilitatea lor de a evita aglomerările și de a se mișca precum un singur organism, ca un fel de lichid, ne fascinează de secole întregi.

Până și Aristotel se minuna de felul în care furnicile „se întorc la cuib urmând o linie dreaptă și nu se deranjează una pe alta pe această potecă.”

Furnicile pot forma inclusiv punți din mai mulți indivizi. Foto: Shutterstock

Potrivit Science Alert, studii realizate anterior au arătat că pe aceste drumuri pot trece câteva sute de indivizi pe minut, însă această cercetare este prima care a găsit dovezi directe că ambuteiajele sunt evitate chiar și la densități mari.

Articolul continuă mai jos

Abonează-te gratuit la newsletter și vei primi zilnic pe email cele mai interesante articole, filme și recomandări!

Click pentru abonare ▸

Fii fără grijă, nu facem spam.

Filmând 170 de experimente repetate, cercetătorii au observat modul în care furnicile argentiniene se deplasa pe un pod aflat între mușuroi și sursa de hrană. Experimentele au inclus diferite lățimi ale podului (de cinci, zece și 20 de milimetri), pe care se aflau între 400 și 25.600 de furnici.

De-a lungul procesului, s-au adunat date despre desfășurarea traficului, viteza furnicilor și numărul de coliziuni înregistrate. Cercetătorii au descoperit un lucru surprinzător: furnicile păreau să fie imune la ambuteiaje.

„Natura exactă a mecanismelor folosite de furnicile argentiniene pentru a păstra traficul fluid rămâne neelucidată. Însă, când densitatea de pe potecă crește, furnicile par capabile să evalueze aglomerările și își potrivesc în mod corespunzător viteza, pentru a evita orice întrerupere a traficului”, scriu autorii.

De asemenea, furnicile pot forma poduri acvatice și chiar și insule care plutesc. Foto: A. Bockoven

De fapt, prin comparație cu oamenii, aceste furnici puteau să umple podul la capacitate dublă, fără să încetinească. Când oamenii merg pe jos sau conduc, traficul începe de obicei să încetinească atunci când se ajunge la o densitate de 40% din capacitatea drumului.

Însă furnicile argentiniene nu dau semne de încetinire, nici măcar când densitatea ajunge la 80%. Furnicile reușesc acest lucru datorită unor reguli autoimpuse referitoare la viteză.

De exemplu, autorii au descoperit că, atunci când podul este moderat de aglomerat, furnicile accelerează până când se ajunge la un flux maxim. Iar când poteca este supraaglomerată, furnicile nu intrau în trafic până când acesta nu se rarefia.

În plus, s-a descoperit că, în momentele de mare densitate, furnicile își schimbau comportamentul și încetineau pentru a evita coliziuni din cauza cărora ar fi pierdut timp.

În secolul XVIII, elvețianul Charles Bonnet a propus teoria că furnicile își marchează urmele cu substanțe chimice (feromoni), permițând altor indivizi să le urmeze spre sursele de hrană. Foto: Nautilus

„Ambuteiajele din trafic sunt omniprezente în societatea umană, unde fiecare individ urmărește un obiectiv personal. Prin contrast, furnicile au un scop comun: supraviețuirea coloniei. Prin urmare, furnicile cooperează pentru a-și asigura hrana”, explică autorii studiului.

Alte cercetări au arătat că, uneori, furnicile folosesc chiar și „agenți de circulație”. În 2008, de exemplu, savanții au descoperit că, atunci când o potecă începea să se aglomereze, furnicile care se întorceau la mușuroi blocau indivizii pe cale să plece, forțându-i să găsească o altă rută.

Desigur, oamenii sunt mai greu de organizat și nu se comportă întotdeauna atât de logic. Furnicile se distribuie în mod egal pe sensurile de circulație, chiar și în situații de urgență, în timp ce oamenii se înghesuie unii în alții atunci când se grăbesc să ajungă undeva.

Totuși, chiar și fără să ne schimbăm comportamentul, avem de învățat de la furnici, spun autorii. Cum mașinile care se conduc singure vor deveni cândva o realitate, poate că putem găsi o cale de a copia strategiile furnicilor și de a optimiza traficul.

Dacă am putea face ca drumurile noastre să semene mai mult cu potecile furnicilor, lumea ar fi un loc mult mai eficient.


Dacă te fascinează lumea furnicilor, iată câteva articole care s-ar putea să te intereseze:


Distribuie articolul:

Citește în continuare

Un comentariu la „Avem de învățat de la furnici: De ce nu au niciodată blocaje în trafic?”

Lasă un comentariu

>