„Autostrada” vikingilor: Au descoperit sute de artefacte pe un drum străvechi

Topirea unui ghețar din Norvegia a scos la iveală o trecătoare montană circulată intens în epoca vikingilor, de-a lungul căreia arheologii au descoperit sute de obiecte foarte bine conservate.

Situată pe Muntele Lendbreen, trecătoarea a fost folosită din Epoca Fierului până în perioada medievală. A fost descoperită în 2011, iar de atunci arheologii găsesc în fiecare an noi obiecte, pe măsură ce ghețarul se topește.

Scheletul unui câine cu zgardă, încă atașat de lesă

Caine in lesa
Rămășițele câinelui, alături de zgardă și lesă. Foto: Espen Finstad

De-a lungul drumului se află sute de artefacte în stare foarte bună, printre care mănuși, pantofi, „încălțăminte” pentru zăpadă special concepută pentru cai și chiar rămășițele unui câine cu zgardă, încă atașat de lesă.

Sutele de obiecte au fost fie pierdute, fie aruncate intenționat de oamenii care își croiau drum peste munte. Aceste articole, unele realizate din materiale organice, au rămas blocate în gheață timp de sute de ani.

Potrivit Gizmodo, localnicii foloseau drumul montan pentru a se călători spre casele lor de vară, dar el a fost utilizat și de călători și comercianți care străbăteau distanțe lungi.

Trecătoarea are doar 700 de metri lungime, atingând înălțimea maximă de 1.920 de metri de-a lungul crestei Lomseggen. Pe această potecă, arheologii au găsit bucăți de sanie, un baston inscripționat cu rune, un cuțit cu mâner de lemn foarte bine conservat, un fuior de tors și chiar și balegă de cal din vremea vikingilor.

Obiecte 01
Foto: L. Pilø

Potrivit cercetătorilor, trecătoarea era folosită, cel mai probabil, la sfârșitul iernii și începutul primăverii, deoarece traseul poate fi străbătut călare doar atunci când este acoperit cu zăpadă.

Drumul, folosit timp de peste un mileniu

60 dintre obiectele descoperite până acum au fost datate cu carbon, cercetătorii reușind astfel să determine când a fost utilizată trecătoarea și să identifice perioadele de trafic intens.

Cele mai vechi dovezi datează din anul 300, când așezările din zonă erau în plină dezvoltare. Apogeul traficului prin trecătoare a fost atins în jurul anului 1000, în timpul epocii vikingilor – o perioadă de mobilitate sporită, centralizare politică, urbanizare și comerț intens în nordul Europei.

Cercetatori
Foto: L. Pilø

Cu toate acestea, în jurul anului 1500 pasajul a fost abandonat și, în cele din urmă, dat uitării.

Există mai mulți factori care ar fi putut contribui la acest declin, printre care schimbările economice și pandemiile medievale precum Moartea Neagră, care a atins apogeul în Europa între 1347 și 1351.


Ți-a plăcut acest articol? Îți recomandăm un alt articol despre ghețarii din Norvegia, care scot la iveală mii de artefacte perfect conservate. Apoi, te invităm să afli 5 lucruri fascinante și bizare pe care nu le știai despre vikingi.

Ca să știi mai mult, citește „Barbarii. Civilizații dispărute”

De multe ori ne gândim la civilizațiile Greciei și Romei antice ca la incubatoare discrete ale culturii occidentale, locuri în care ideile despre orice, de la guvernare la artă, erau libere să se dezvolte și apoi să fie distribuite în exterior în lumea mediteraneană mai largă. Dar, așa cum arată Peter Bogucki în această carte, Grecia și Roma nu s-au dezvoltat izolat.

În jurul lor existau comunități rurale care nu cunoșteau scrisul și care aveau culturi radical diferite, despre care puțini dintre noi mai știu astăzi ceva. Ei bine, Bogucki scoate la lumină în mod strălucit poveștile acestor oameni aproape uitați.

Autorul prezintă cum s-au dezvoltat aceste culturi, subliniind complexitatea crescândă a structurilor lor sociale, realizările lor tehnologice și practicile lor ieșite din comun. Rezultatul este o relatare fascinantă despre un capitol foarte puțin cunoscut din istoria omenirii.

„Barbarii. Civilizații dispărute” se găsește cu reducere pe Cărturești, Elefant sau Libris.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Alte articole interesante

Lasă un comentariu