fbpx

În Australia au fost descoperite ciuperci care absorb și secretă aur

Unii cercetători speculează că descoperirea ar putea revitaliza sectorul mineritului aurifer din această țară, industrie care este „pe moarte”. 

În Australia a fost făcută recent o descoperire la care probabil că nici cel mai optimist alchimist nu ar fi visat: ciuperci poleite cu aur, la propriu. Potrivit The Guardian, această specie de ciupercă atrage particule de aur din mediul înconjurător, ceea ce o face să pară acoperită cu aur.

Nu este ceva neobișnuit pentru ciuperci să absoarbă material organic, însă este neobișnuit faptul că absorb metale grele care devin vizibile la exteriorul ciupercii, mai ales când metalul respectiv este aurul, după cum explică cercetătorul Tsing Bohu.

Ciuperca „iubitoare de aur” descoperită în Australia ar putea da naștere unor metode naturale de minerit aurifer. Foto: CSIRO

„Însă aurul este atât de slab activ din punct de vedere chimic, încât această reacție este neobișnuită și surprinzătoare – a trebuit s-o vedem ca să putem crede”, a firmat Tsing Bohu.

Ciuperca, numită Fusarium oxysporum, produce un oxid chimic care poate dizolva și apoi secreta aurul. După ce îl absoarbe, ciuperca amestecă aurul dizolvat cu o altă substanță chimică și îl transformă din nou în aur solid. Apoi, particulele de aur ies prin ciupercă.

Acest nou studiu fascinant a fost publicat în revista Nature Communications. Descoperirea a uimit savanții, care încă nu au reușit să stabilească de ce are loc o asemenea interacțiune.

O teorie spune că particulele de aur îi oferă ciupercii un „avantaj evoluționar”. S-a observat că ciupercile acoperite cu aur erau mult mai mari și creșteau mult mai repede decât ciupercile care nu interacționau cu aurul.

Articolul continuă mai jos

Abonează-te gratuit la newsletter și vei primi zilnic pe email cele mai interesante articole, filme și recomandări!

Click pentru abonare ▸

Fii fără grijă, nu facem spam.

S-ar putea, deci, ca particulele de aur să ajute ciuperca să absoarbă mai bine unele tipuri de hrană și, astfel, să crească mai mare cu repeziciune. Savanții mai cred că această interacțiune bizară ar putea indica faptul că, sub pământul pe care au fost găsite ciupercile, s-ar putea afla depozite de aur.

În cercetările următoare, savanții speră să determine dacă aceste ciuperci pot fi folosite ca o unealtă naturală de explorare pentru a descoperi alte resurse de aur ale Australiei, despre care se prezice că vor intra într-un declin abrupt în viitor.

„Vrem să înțelegem dacă ciupercile pe care le-am studiat pot fi folosite în combinație cu aceste unelte de explorare ca să ajutăm industria auriferă să prospecteze anumite zone”, a spus liderul echipei de cercetare, Ravi Anand.

Minerii din industria aurului foloseau deja frunzele arborelui de gumă și mușuroaiele de termite – amândouă pot depozita urme minuscule de aur, asemeni ciupercii – pentru a explora terenul în căutare de metal prețios. Ciuperca iubitoare de aur ar putea să ofere o altă metodă naturală de detectare a prețioaselor depozite de aur.

Saskia Bindschedler, microbiolog la Universitatea Neuchatel, din Elveția, crede că acest studiu a deschis calea spre folosirea în mod neconvențional a microbilor.

Cea mai mare mină de aur din Australia, numită Groapa Fimiston. Foto: Reuters

„Ar putea fi o abordare verde a mineritului aurifer”, a declarat Bindschedler pentru ABC News.

Ea a adăugat că cercetările ulterioare ar putea dezvălui mai multe despre folosirea microbilor pentru a exploata metale precum cuprul și argintul din gunoi sau din reziduurile canalizărilor.

Aurul natural se formează de obicei la temperaturi extrem de mari, la sute de mii de metri sub suprafață. De obicei, eroziunea împinge metalul mai aproape de suprafața pământului, însă, chiar și atunci, mai este cale lungă până când metalul să fie detectat.

Abilitatea ciupercii de a atrage particulele de aur ar putea face ca aceste organisme să joace un rol și mai mare în cadrul prospecțiunilor miniere. Ele ar putea să detecteze metalul și să-l scoată la suprafață.

În timpul interacțiunii ciupercii cu aurul, metalul își pierde electronii și devine mai solubil și se poate deplasa în sus, spre suprafață, trecând chiar și prin pânza freatică a pământului.

Deși Australia este una dintre cele mai mari producătoare de aur din lume, este de așteptat ca producția auriferă a acestei țări să scadă drastic în următorii cinci ani, din cauza faptului că minele nu mai au ce să exploateze.

S&P Global estimează că producția de aur a Australiei va ajunge pe locul patru până în 2024, pe primele locuri aflându-se China, Canada și Rusia.


În continuare, citește și:


Distribuie articolul:

Citește în continuare

>