În Australia au fost descoperite ciuperci care absorb și secretă aur

Unii cercetători speculează că descoperirea ar putea revitaliza sectorul mineritului aurifer din această țară, industrie care este „pe moarte”. 

În Australia a fost făcută recent o descoperire la care probabil că nici cel mai optimist alchimist nu ar fi visat: ciuperci poleite cu aur, la propriu. Potrivit The Guardian, această specie de ciupercă atrage particule de aur din mediul înconjurător, ceea ce o face să pară acoperită cu aur.

Nu este ceva neobișnuit pentru ciuperci să absoarbă material organic, însă este neobișnuit faptul că absorb metale grele care devin vizibile la exteriorul ciupercii, mai ales când metalul respectiv este aurul, după cum explică cercetătorul Tsing Bohu.

Ciuperca „iubitoare de aur” descoperită în Australia ar putea da naștere unor metode naturale de minerit aurifer. Foto: CSIRO

„Însă aurul este atât de slab activ din punct de vedere chimic, încât această reacție este neobișnuită și surprinzătoare – a trebuit s-o vedem ca să putem crede”, a firmat Tsing Bohu.

Ciuperca, numită Fusarium oxysporum, produce un oxid chimic care poate dizolva și apoi secreta aurul. După ce îl absoarbe, ciuperca amestecă aurul dizolvat cu o altă substanță chimică și îl transformă din nou în aur solid. Apoi, particulele de aur ies prin ciupercă.

Acest nou studiu fascinant a fost publicat în revista Nature Communications. Descoperirea a uimit savanții, care încă nu au reușit să stabilească de ce are loc o asemenea interacțiune.

O teorie spune că particulele de aur îi oferă ciupercii un „avantaj evoluționar”. S-a observat că ciupercile acoperite cu aur erau mult mai mari și creșteau mult mai repede decât ciupercile care nu interacționau cu aurul.

S-ar putea, deci, ca particulele de aur să ajute ciuperca să absoarbă mai bine unele tipuri de hrană și, astfel, să crească mai mare cu repeziciune. Savanții mai cred că această interacțiune bizară ar putea indica faptul că, sub pământul pe care au fost găsite ciupercile, s-ar putea afla depozite de aur.

În cercetările următoare, savanții speră să determine dacă aceste ciuperci pot fi folosite ca o unealtă naturală de explorare pentru a descoperi alte resurse de aur ale Australiei, despre care se prezice că vor intra într-un declin abrupt în viitor.

„Vrem să înțelegem dacă ciupercile pe care le-am studiat pot fi folosite în combinație cu aceste unelte de explorare ca să ajutăm industria auriferă să prospecteze anumite zone”, a spus liderul echipei de cercetare, Ravi Anand.

Minerii din industria aurului foloseau deja frunzele arborelui de gumă și mușuroaiele de termite – amândouă pot depozita urme minuscule de aur, asemeni ciupercii – pentru a explora terenul în căutare de metal prețios. Ciuperca iubitoare de aur ar putea să ofere o altă metodă naturală de detectare a prețioaselor depozite de aur.

Saskia Bindschedler, microbiolog la Universitatea Neuchatel, din Elveția, crede că acest studiu a deschis calea spre folosirea în mod neconvențional a microbilor.

Cea mai mare mină de aur din Australia, numită Groapa Fimiston. Foto: Reuters

„Ar putea fi o abordare verde a mineritului aurifer”, a declarat Bindschedler pentru ABC News.

Ea a adăugat că cercetările ulterioare ar putea dezvălui mai multe despre folosirea microbilor pentru a exploata metale precum cuprul și argintul din gunoi sau din reziduurile canalizărilor.

Aurul natural se formează de obicei la temperaturi extrem de mari, la sute de mii de metri sub suprafață. De obicei, eroziunea împinge metalul mai aproape de suprafața pământului, însă, chiar și atunci, mai este cale lungă până când metalul să fie detectat.

Abilitatea ciupercii de a atrage particulele de aur ar putea face ca aceste organisme să joace un rol și mai mare în cadrul prospecțiunilor miniere. Ele ar putea să detecteze metalul și să-l scoată la suprafață.

În timpul interacțiunii ciupercii cu aurul, metalul își pierde electronii și devine mai solubil și se poate deplasa în sus, spre suprafață, trecând chiar și prin pânza freatică a pământului.

Deși Australia este una dintre cele mai mari producătoare de aur din lume, este de așteptat ca producția auriferă a acestei țări să scadă drastic în următorii cinci ani, din cauza faptului că minele nu mai au ce să exploateze.

S&P Global estimează că producția de aur a Australiei va ajunge pe locul patru până în 2024, pe primele locuri aflându-se China, Canada și Rusia.


În continuare, citește și:

Ca să știi mai mult, citește „Enigmele științei”

După secole de salturi uriașe în domeniul științei – de la tiparniță la fisiunea nucleară -, ne punem întrebarea: A mai rămas ceva de descoperit și de cercetat și în secolul XXI? Știința ridică la fel de multe întrebări precum acelea la care a găsit deja răspunsuri. Toate intră în categoria „enigme ale științei”, care își așteaptă rezolvarea.

Și, cine știe, poate chiar unii dintre dumneavoastră, dragi cititori tineri, veți contribui, într-un fel sau altul, la dezlegarea lor.  Există cazuri celebre de mari oameni de știință – Faraday, Darwin, Einstein etc. – al căror drum în carieră le-a fost determinat de citirea, în adolescență, a unor modeste cărți de popularizare a științei.

Însă, de multe ori, dezlegarea unei enigme științifice duce la descoperirea alteia noi – și așa mai departe. Newton, unul din marile genii ale omenirii – cu modestie – a scris, la sfârșitul cărții sale „Principiile matematice ale filosofiei naturale”, tipărită în 1689, următoarele cuvinte:

„Nu știu cum arăt eu în fața lumii, dar mie mi se pare că sunt un băiat care se joacă pe țărmul mării și se distrează căutând din timp în timp pietricele colorate sau o scoică roșie, în timp ce marele «ocean al adevărului» se întinde necunoscut în fața mea”.

Deși între timp au fost făcute multe descoperiri științifice, „pietricelele colorate” nu s-au epuizat, oceanul adevărului vă așteaptă ! Tocmai de aceea, știința continuă să fie vie și atât de fascinantă. Pentru mai multe informații privind temele puse în discuție, cititorii sunt invitați să consulte bibliografia care a stat la baza documentării autorului, anexată la sfârșitul acestei cărți.

„Enigmele științei” se găsește cu reducere pe eMag sau pe Libris.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Lasă un comentariu