Viața excentrică și moartea misterioasă a astronomului danez Tycho Brahe

Tycho Brahe a fost un nobil danez din secolul XVI, a cărui pasiune pentru astronomie a dus la descoperiri incredibile, care au pus bazele dezvoltării astrofizicii moderne.

Deși realizările asistentului lui Brahe, Johannes Kepler, au lăsat o moștenire mai profundă în acest domeniu, trebuie menționat că activitatea lui Kepler s-a bazat pe orientările lui Brahe.

Brahe purtând Ordinul Elefantului, o importantă distincție daneză. Foto: Wikimedia

Cu toate că și-a realizat observațiile astronomice fără telescop (telescopul cu refracție a fost inventat de Kepler), rezultatele lui Brahe au fost uimitor de exacte.

Deși inițial a urmat o carieră în alchimie medicală și medicină botanică, după ce a observat prima supernovă descoperită vreodată de un astronom, Brahe a ales să-și dedice viața astronomiei.

În iarna anului 1572, a observat o stea excepțional de strălucitoare care a apărut în constelația Cassiopeia. Până la acel moment, astronomii fuseseră de acord că universul de dincolo de orbita Lunii este constant și neschimbător.

Brahe și-a dat seama că acest lucru era fundamental greșit, întrucât văzuse o stea care părea să fi apărut de nicăieri. Descoperirea s-a transformat într-o obsesie pentru observarea corpurilor cerești.

Totuși, în ciuda faptului că era un savant foarte bun și un căutător neobosit de noi cunoștințe, nu și-a petrecut viața în liniștea biroului sau a bibliotecii. Dimpotrivă, viața lui a fost plină de aventuri și excentricități.

În timp ce studia la Universitatea din Rostock, Brahe a intrat într-o discuție aprigă cu Manderup Parsberg, vărul și colegul său de studii.

Istoricii contemporani nu sunt siguri în legătură cu subiectul care a stârnit cearta, dar mulți cred că a început cu o dispută asupra unei formule matematice.

Brahe și Parsberg nu au putut rezolva situația verbal, așa că au organizat un duel cu săbii în urma căruia Brahe s-a ales cu o cicatrice pe frunte și și-a pierdut o parte din nas.

Drept urmare, și-a construit o proteză pentru nas pe care a purtat-o la ocazii sociale pentru tot restul vieții. Un mit popular susținea că proteza era făcută din cupru, argint și aur.

La sfârșitul anilor 1570, realizările astronomice ale lui Brahe au fost lăudate de regele Danemarcei, Frederic al II-lea. Acesta a decis să-l onoreze pe Brahe oferindu-i o mică insulă – Hven – și o sumă enormă pentru a înființa un observator astronomic de ultimă generație.

Un nas artificial de felul celui purtat de Tycho Brahe. Foto: Wikimedia

După ce a devenit stăpân pe Hven, Brahe le-a impus locuitorilor impozite extrem de mari și i-a obligat să construiască un castel grandios pe care l-a numit Uraniborg, în onoarea Uraniei, muza astronomiei.

Uraniborg a fost inspirat de arhitectura Renașterii italiene și dotat cu un observator subteran, o tiparniță și un laborator în care Brahe efectua experimente alchimice.

Castelul era un loc în care Brahe găzduia petreceri fastuoase și extravagante: saltimbancul său de curte era un pitic pe nume Jepp, care trebuia să stea toată seara sub masa din sala principală.

În plus, curtea castelului era plină cu diferite animale – printre care elani, căprioare și exemplare de specii rare de păsări – și se dusese vestea că Brahe și invitații săi le dădeau alcool și animalelor.

Viața excentrică a lui Brahe s-a sfârșit abrupt și misterios în 1601, chiar în timpul unei asemenea petreceri. Însă petrecerea în cauză a avut loc la Praga, unde Brahe fusese forțat să fugă în 1597, după ce intrase în conflict cu Christian al IV-ea, noul rege danez.

Brahe s-a prăbușit la petrecere și, 11 zile mai târziu, a murit în chinuri groaznice. Medicii care au efectuat autopsia nu au putut stabili cauza decesului.

Trupul lui Brahe a fost exhumat în 1901 pentru a determina cauza morții, iar cu această ocazie s-a constatat că rămășițele conțineau urme de mercur.

Gravură ce înfățișează observatorul subteran Stjerneborg al lui Tycho Brahe. Foto: Wikimedia

Acest fapt a dus la formarea a două teorii: fie Brahe a ingerat accidental o doză letală de mercur în timpul unuia dintre experimentele sale alchimice, fie a fost ucis de celebrul său asistent, Johannes Kepler.

Unii istorici au sugerat că Kepler ar fi putut să-l ucidă pe Brahe pentru a-i folosi descoperirile la formularea propriilor teorii, deoarece, într-adevăr, Kepler a conceput celebrele sale trei legi ale mișcării planetare consultând scrierile lui Brahe.

Posibilitatea ca Johannes Kepler să fi fost un criminal a provocat dezbateri aprinse în rândul astronomilor și istoricilor, astfel încât corpul lui Brahe a fost exhumat din nou în 2010.

De această dată, oamenii de știință cehi au stabilit că mercurul din rămășițele lui nu se găsea în doză letală, și au ajuns la concluzia că astronomul a murit din cauza unei infecții a vezicii urinare.

Cercetătorii au examinat, de asemenea, proteza nazală îngropată cu corpul și au ajuns la concluzia că acesta era, de fapt, din alamă. Descoperirile au aruncat o lumină nouă asupra vieții excentrice a lui Tycho Brahe și au lăsat imaculat numele lui Kepler.

Ca să știi mai mult, citește „O plimbare prin Univers. Carte de relaxare astronomică”

Astronomul Adrian Șonka își invită cititorii de toate vârstele la o plimbare de-a lungul și de-a latul Universului cunoscut. Vei afla ce presupune cu adevărat o călătorie în spațiu și cum se simte când zbori cu 28 000 km/h, cum se vede Pământul de pe fereastra hubloului, cum ar fi viața pe celelalte planete din Sistemul Solar (de ce e „grea” viața pe Venus și de ce e așa de „prăfuit” Marte) și unde e cel mai bine să programezi o viitoare vacanță (scuba-diving pe planetele joviene, anyone?), cum funcționează aparatul de făcut lumină” (Soarele, nu becul), unde se termină Sistemul Solar și cum se măsoară distanța până la stele, ce este o pitică roșie și ce e o gigantă albastră, care sunt cele mai bune „cartiere” cosmice sau cum poate găsi o maimuță o planetă.

Cu mult umor și într-un stil accesibil și prietenos, Adrian Șonka te învață tot ce ai nevoie ca să te plimbi relaxat printre planete și stele. Adrian Șonka este astronom de mai bine de 20 de ani, timp în care a privit cerul și a învățat să observe multe tipuri de obiecte cosmice: stele variabile, asteroizi, planete, ocultații etc.

„O plimbare prin Univers. Carte de relaxare astronomică” se găsește cu reducere pe Cărturești, Humanitas sau Libris.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Alte articole interesante

Lasă un comentariu