Cercetările recente asupra mostrelor aduse de pe asteroidul Ryugu au zguduit din temelii teoriile existente despre formarea asteroizilor bogați în carbon.
În decembrie 2020, sonda spațială Hayabusa 2 a adus pe Pământ câteva grame prețioase de material din acest asteroid îndepărtat, deschizând calea unor investigații fără precedent. Aceste mostre minuscule au călătorit prin laboratoare din întreaga lume, fiind supuse unor analize meticuloase.
Cercetătorii au utilizat o gamă largă de tehnici, de la măsurători chimice precise până la expuneri la radiații infraroșii și raze X, pentru a dezvălui secretele ascunse în structura lor. Un aspect fascinant al acestor studii s-a concentrat pe raportul izotopilor metalici din probe.
Izotopii, variante ale aceluiași element cu un număr diferit de neutroni, oferă indicii prețioase despre originea și evoluția asteroidului Ryugu în Sistemul Solar.
Deși Ryugu orbitează în prezent în apropierea Pământului, oamenii de știință cred că acesta și-a început călătoria din regiuni mult mai îndepărtate.
Se presupune că s-a format dincolo de orbita lui Jupiter, înainte de a migra spre interiorul Sistemului Solar, ajungând în cele din urmă în centura de asteroizi dintre Marte și Jupiter.
Analizele comparative au relevat asemănări surprinzătoare între Ryugu și un grup rar de meteoriți cunoscuți sub numele de condrite CI.
Aceste condrite, numite după localitatea Ivuna din Tanzania unde a fost descoperit primul specimen, sunt considerate a fi unele dintre cele mai primitive materiale din Sistemul Solar.
Totuși, studiul recent al izotopilor de nichel din probele de Ryugu și din condritele carbonacee a pus sub semnul întrebării teoria formării acestor corpuri cerești la marginea Sistemului Solar.
Cercetătorii au descoperit că modelul tradițional cu trei componente ale condritelor carbonate nu poate explica pe deplin compoziția izotopică observată. În consecință, oamenii de știință au propus existența unui al patrulea ingredient: granule mici de fier-nichel.
Aceste granule par să fi jucat un rol crucial în formarea lui Ryugu și a condritelor CI, acumulându-se într-un mod deosebit de eficient. Noua teorie sugerează că primele condrite carbonacee au început să se formeze la aproximativ două milioane de ani după nașterea Sistemului Solar.
Procesul a implicat migrarea prafului și a aglomerărilor solide de la marginea exterioară a discului protoplanetar către interior, sub influența gravitațională a Soarelui tânăr.
Jupiter, proaspăt format, a acționat ca o barieră în această migrație, determinând acumularea materialelor mai grele și mai mari dincolo de orbita sa. Acest proces a dus la formarea condritelor carbonate bogate în incluziuni.
În final, evaporarea treptată a gazului sub influența Soarelui a favorizat acumularea prafului și a granulelor de fier-nichel, ducând la nașterea condritelor CI, inclusiv a asteroidului Ryugu.
Această nouă perspectivă asupra formării asteroizilor bogați în carbon ne oferă informații valoroase despre procesele complexe care au modelat Sistemul Solar timpuriu.
Pe măsură ce cercetătorii continuă să studieze mostrele de pe Ryugu, ne putem aștepta la noi revelații fascinante despre originile noastre cosmice.
