Chicxulub, „coada diavolului”: Asteroidul masiv care a exterminat dinozaurii

Se estimează că, în urmă cu 66 de milioane de ani, asteroidul Chicxulub a lovit o regiune cunoscută azi drept Peninsula Yucatan, ducând la dispariția în masă a dinozaurilor.

Emisfera nordică a Pământului a primit atunci o lovitură letală pentru biosferă. Impactul a fost de așa natură, încât aproximativ 75% din speciile de plante și animale de pe planetă au dispărut.

Cu un diametru de aproximativ 14 kilometri, asteroidul Chicxulub a schimbat pentru totdeauna cursul natural al vieții pe suprafața Pământului, punând capăt domniei dinozaurilor.

În limba mayașă, Chicxulub se traduce prin „coada diavolului”, potrivit Lunar and Planetary Institute. După impact, Chicxulub a lăsat un crater cu diametrul de 180 de kilometri și adâncimea de 900 de metri, estimează NASA.

Cel mai bizar lucru este că din această piatră cosmică nu s-a păstrat nimic; a rămas doar gaura pe care a lăsat-o în Peninsula Yucatan, în sudul Mexicului. Mai mult, acest crater a scăpat decenii la rând de tehnologia agențiilor spațiale, fiind perfect ascuns sub sedimente și roci.

Iată ce se știe despre el:

Chicxulub: declanșatorul unei extincții în masă

Getty Images
Foto: Getty Images

Chicxulub a exterminat mai mult decât speciile de dinozauri care au dominat Pământul. Schimbările climatice pe care le-a declanșat au fost de o asemenea amploare, încât puține plante, flori și ciuperci au fost capabile să se adapteze la mediul înconjurător. Același lucru a fost valabil și pentru insectele preistorice.

Acest lucru a fost teoretizat pentru prima dată în anii 1980. Oamenii de știință Luis și Walter Alvarez au emis ipoteza că, din cauza impactului acestui asteroid masiv, o mare parte din fauna Pământului a cedat în fața unor condiții meteorologice neregulate.

De atunci, au fost adunate mai multe dovezi care să susțină această posibilitate. Recent, o echipă internațională de cercetători condusă de Universitatea Uppsala din Suedia, a analizat rămășițele fosile ale unor pești preistorici.

Toți au murit la 60 de minute după impactul care, potrivit studiului, a avut loc chiar în timpul primăverii în emisfera nordică (și toamna în emisfera sudică).

Unde a dispărut asteroidul Chicxulub?

GETTY IMAGES
Foto: Getty Images

Astăzi, nu se mai poate vedea nimic din asteroidul Chicxulub. Cu toate acestea, potrivit NASA, „craterul de impact a lăsat la suprafață indicii subtile ale existenței sale”. Profesorul de geologie Gary Kinsland, de la Universitatea Louisiana din Lafayette, explică fenomenul astfel:

„Dacă puneți un bol pe pat, iar apoi trageți cearșafurile și păturile peste el, singurul lucru pe care este probabil să îl vedeți din bol este o depresiune subtilă. Același lucru este valabil și pentru craterul Chicxulub”, spune el.

Cu toate acestea, mare parte din ceea ce s-a întâmplat cu Chicxulub este încă un mister.

„Nu știm cum anume a cauzat disparițiile în masă. Credem că impactul a fost cauza, dar nu știm cu exactitate care a fost mecanismul morții”, afirmă Kevin Pope, cercetător la NASA.

Cu toate acestea, devastarea suferită de dinozauri în urmă cu 66 de milioane de ani a fost benefică pentru populațiile umane care s-au stabilit în Yucatan mult timp după aceea. Altfel, oamenii ar fi trebuit să se confrunte cu fiare preistorice, o bătălie pe care, cel mai probabil, nu ar fi câștigat-o.

În continuare, află de ce pterodactilii (reptilele zburătoare arhaice) nu sunt considerați dinozauri, apoi vezi cum arată fosila de dinozaur care a fost ținută ascunsă 170 de ani „de frica lui Dumnezeu”.

Ca să știi mai mult, citește „Enigmele științei”

După secole de salturi uriașe în domeniul științei – de la tiparniță la fisiunea nucleară -, ne punem întrebarea: A mai rămas ceva de descoperit și de cercetat și în secolul XXI? Știința ridică la fel de multe întrebări precum acelea la care a găsit deja răspunsuri. Toate intră în categoria „enigme ale științei”, care își așteaptă rezolvarea.

Și, cine știe, poate chiar unii dintre dumneavoastră, dragi cititori tineri, veți contribui, într-un fel sau altul, la dezlegarea lor.  Există cazuri celebre de mari oameni de știință – Faraday, Darwin, Einstein etc. – al căror drum în carieră le-a fost determinat de citirea, în adolescență, a unor modeste cărți de popularizare a științei.

Însă, de multe ori, dezlegarea unei enigme științifice duce la descoperirea alteia noi – și așa mai departe. Newton, unul din marile genii ale omenirii – cu modestie – a scris, la sfârșitul cărții sale „Principiile matematice ale filosofiei naturale”, tipărită în 1689, următoarele cuvinte:

„Nu știu cum arăt eu în fața lumii, dar mie mi se pare că sunt un băiat care se joacă pe țărmul mării și se distrează căutând din timp în timp pietricele colorate sau o scoică roșie, în timp ce marele «ocean al adevărului» se întinde necunoscut în fața mea”.

Deși între timp au fost făcute multe descoperiri științifice, „pietricelele colorate” nu s-au epuizat, oceanul adevărului vă așteaptă ! Tocmai de aceea, știința continuă să fie vie și atât de fascinantă. Pentru mai multe informații privind temele puse în discuție, cititorii sunt invitați să consulte bibliografia care a stat la baza documentării autorului, anexată la sfârșitul acestei cărți.

„Enigmele științei” se găsește cu reducere pe eMag sau pe Libris.

Ți-a plăcut articolul? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Lasă un comentariu