Eternul candidat la premiul Nobel: Nominalizat de 84 de ori, nu a câștigat niciodată

Premiul Nobel este considerat cea mai prestigioasă distincție care le poate fi decernată celor cu rezultate remarcabile în domeniile chimiei, fizicii, literaturii sau medicinei. Când a murit, în Italia, în 1896, Alfred Nobel nu a lăsat în urmă moștenitori. Cea mai mare parte a averii sale a fost depusă într-un fond de sprijin, care urma să fie folosit pentru a-i recompensa pe cei care excelau în diverse domenii.

Evident, nu este ușor să câștigi premiul Nobel. Doar patru oameni l-au primit de două ori. Mulți candidați merituoși sunt nominalizați, însă, de obicei, doar unul (sau doar o singură echipă) poate câștiga premiul.

Arnold Sommerfeld 01
Arnold Sommerfeld. Foto: Wikimedia

Unii candidați au fost nominalizați de mai multe ori, iar recordul îl deține fizicianul german Arnold Johannes Wilhelm Sommerfeld. Acesta a fost nominalizat de 84 de ori, însă nu a câștigat niciodată, cu toate că mulți dintre studenții săi au reușit, ulterior, să câștige prestigiosul premiu.

Un tânăr zbuciumat și talentat

Sommerfeld s-a născut în 1868, în Prusia de Est, și și-a luat doctoratul în matematică și fizică la Universitatea din Königsberg, în 1891. Se pare că în anii de facultate a fost destul de zvăpăiat. Avea pe față o cicatrice dobândită în urma unui duel la care a participat în stare de ebrietate.

A urmat stagiul militar timp de un an, între 1892 și 1893, și a rămas printre rezerviști în următorii opt ani. În 1895, a obținut dreptul de a preda matematici superioare. În scurt timp, talentul său pedagogic a devenit celebru.

În 1897, a devenit șeful catedrei de matematică a Universității Tehnice Clausthal. De asemenea, a devenit editor al „Enzyklopädie der mathematischen Wissenschaften”, o enciclopedie matematică germană, funcție pe care a deținut-o până în 1926.

Arnold Sommerfeld 02
Arnold Sommerfeld. Foto: TimeToast

Mai târziu, Sommerfeld a acceptat un post la catedra de matematică aplicată a Universității Tehnice Renania-Westfalia, din Aachen. Aici, a elaborat teoria hidrodinamicii. În 1906, Sommerfeld a devenit director al Institutului de Fizică Teoretică al Universității din München.

A fost mentorul multor savanți de top

Printre studenții săi de la aceste două instituții s-au numărat multe nume cunoscute în cercurile științifice. La Universitatea Tehnică Renania-Westfalia, i-a predat lui Peter Debye. În 1936, Debye a primit premiul Nobel pentru chimie, ca urmare a contribuțiilor sale la studierea structurii moleculare.

La München, Sommerfeld i-a predat lui Werner Heisenberg, care a primit premiul Nobel pentru fizică în 1932, pentru crearea mecanicii cuantice. Tot la München l-a avut drept student pe Wolfgang Pauli, care a câștigat premiul Nobel pentru fizică în 1945, pentru descoperirea principiului de excluziune.

Un alt student celebru al lui Sommerfld a fost Hans Bethe, căruia i-a fost decernat premiul Nobel pentru fizică pentru teoria nucleosintezei stelare, în 1967.

Sommerfeld si Pauli
Profesorul Sommerfeld, alături de unul dintre cei mai prestigioși studenți ai săi: Wolfgang Pauli. Foto: ssplprints.com

Dat fiind calibrul savanților care îl considerau pe Sommerfeld mentorul lor, Albert Einstein a remarcat:

„Lucrul pe care îl admir cel mai mult la tine este că ai ajutat să răsară, ca să zic așa, un mare număr de tinere talente.”

Matematicianul Morris Kline a spus despre Sommerfeld că era un profesor carismatic, aflat în avangarda relativității, teoriei cuantice și electromagneticii, și că a format cei mai mari fizicieni din primii 30 de ani ai secolului XX.

Matematicianul și fizicianul Max Born, laureat al premiului Nobel, a spus că Sommerfeld se ocupa de mințile nedisciplinate, dar creative, ajutându-le să-și dea seama de lucrurile pe care nu le știau și dezvoltându-le abilitățile și disciplina necesară cercetărilor rodnice.

Vremuri grele în timpul războiului

Este evident că acești oameni erau impresionați de educația și de cunoștințele lui Sommerfeld, precum și de abilitățile sale de profesor.

Arnold Sommerfeld 03
Arnold Sommerfeld la schi. Foto: theorie.physik.uni-muenchen.de

Când a început Al Doilea Război Mondial, mulți savanți promițători au fugit din Germania, iar Sommerfeld privea cu tristețe acest exod de minți strălucite. A decis să rămână în țară și să continue să predea.

Din nefericire, Adolf Hitler și-a infiltrat oamenii fideli și în universități. Astfel, Sommerfeld și-a pierdut postul în favoarea lui Wilhelm Müller, un expert în aerodinamică, fără calificările necesare pentru a deține postul de profesor.

Realizările lui Sommerfeld

Totuși, Sommerfeld și-a continuat munca în domeniul teoriei cuantice. Potrivit Enciclopediei Britannica, Sommerfeld și britanicul William Wilson au descoperit regulile cuantizării.

De asemenea, Sommerfeld a făcut cercetări în domeniile electromagnetismului, hidrodinamicii și radiațiilor X. A studiat mecanica undelor, iar teoria sa privind electronii din metale a fost esențială pentru studiul termoelectricității și conducției metalelor.

Conferinta Solvay
Conferința Solvay, Bruxelles, 1927. Arnold Sommerfeld (rândul de sus, al patrulea de la stânga la dreapta), Albert Einstein (rândul de sus, al doilea de la dreapta la stânga), Marie Curie (rândul de jos, a doua de la dreapta la stânga). Foto: Wikimedia

Datorită muncii sale notabile, Sommerfeld a fost nominalizat la premiul Nobel de 84 de ori, deținând recordul la acest capitol. Nominalizările fizicianului german sunt listate în arhiva de nominalizări, publicată pe site-ul dedicat premiului Nobel.

Deși nu a câștigat niciodată prestigiosul premiu, s-ar putea spune că a fost laureat de mai multe ori, prin cei pe care i-a educat și inspirat.

În 1951, la vârsta de 82 de ani, Sommerfeld a fost lovit de un camion când trecea strada – accident atribuit faptului că în ultima parte a vieții îi slăbise auzul. Două luni mai târziu, pe 26 aprilie, a murit.

Ți-a plăcut articolul? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Lasă un comentariu