Arma secretă care le-a permis oamenilor să supraviețuiască și a provocat dispariția neanderthalienilor

În urmă cu 40.000 de ani, neanderthalienii au dispărut, iar Homo sapiens a devenit singurul om de pe Pământ, în parte datorită abilității prezentate în rândurile de mai jos.

În urmă cu două decenii, ideea că neanderthalienii erau creaturi primitive, care se comportau mai mult ca alți hominizi decât Homo sapiens, era considerată o certitudine în calea evoluției umane.

Arma secretă care le-a permis oamenilor să supraviețuiască și a provocat dispariția neanderthalienilor 1_1_red_compressed
Homo sapiens. Foto: Getty Images

Cu toate acestea, secvențierea genomului neanderthalienilor și descoperirile mai recente arată că aceștia erau, de fapt, oameni foarte asemănători.

Pe lângă lunga istorie de împerechere și reproducere între Homo sapiens și neanderthalieni de-a lungul a mii de ani, rămășițele acestei specii umane arată că aceștia au dezvoltat arme pentru vânătoarea la distanță, au realizat picturi rupestre și chiar și-au îngropat morții în cadrul unor ritualuri elaborate.

Cu toate acestea, calea evoluției a luat o turnură decisivă în urmă cu 40.000 de ani, când neanderthalienii au dispărut în circumstanțe care nu sunt încă pe deplin înțelese, în timp ce Homo sapiens și-a confirmat expansiunea în Eurasia și în restul lumii.

Noi cercetări sugerează că, printre toți factorii care au contribuit la consolidarea lui Homo sapiens, un grup de 267 de gene responsabile de creativitatea umană a jucat un rol crucial în supraviețuirea speciei noastre.

Cercetarea, realizată în comun de Universitatea din Granada, Muzeul American de Istorie Naturală și Universitatea Washington din St. Louis, a descoperit un grup de 267 de gene care se regăsesc la Homo sapiens și sunt absente la neanderthalieni și care formează o rețea cerebrală complexă responsabilă de controlul unor abilități unice, precum creativitatea, conștiința de sine și comportamentul cooperant.

Arma secretă care le-a permis oamenilor să supraviețuiască și a provocat dispariția neanderthalienilor 1_1_red_compressed
În prim-plan, craniu de om de Neanderthal. Foto: Getty Images

Studiul, publicat în Nature Molecular Psychiatry, a constatat că aceste gene se găsesc în regiunile creierului legate de creativitate și sănătate, două caracteristici care au influențat abilitățile cognitive care, la rândul lor, au oferit speciei noastre avantaje unice în asigurarea supraviețuirii.

Odată cu un simț superior al creativității a venit și dezvoltarea tehnologică, care a dus la crearea de instrumente și la dezvoltarea de noi modalități de rezolvare a problemelor.

Această capacitate, combinată cu cooperarea între indivizi și altruismul, a stimulat gândirea critică, un pilon care a permis rezolvarea conflictelor și flexibilitatea comportamentală fără a pune în pericol bunăstarea colectivității.

În cele din urmă, acest nou set de aptitudini a determinat specia noastră să „trăiască mai mult timp datorită unei rezistențe mai mari la îmbătrânire, la leziuni și la boli decât hominizii care au dispărut”, explică autorii studiului.

Descoperirea se adaugă la diversele abordări care încearcă să explice dezvoltarea capacității cognitive a lui Homo sapiens și, în același timp, speculează asupra posibilității ca expansiunea lor în Eurasia să fi cauzat dispariția neanderthalienilor.

Ca să știi mai mult, citește „Enigmele științei”

După secole de salturi uriașe în domeniul științei – de la tiparniță la fisiunea nucleară -, ne punem întrebarea: A mai rămas ceva de descoperit și de cercetat și în secolul XXI? Știința ridică la fel de multe întrebări precum acelea la care a găsit deja răspunsuri. Toate intră în categoria „enigme ale științei”, care își așteaptă rezolvarea.

Și, cine știe, poate chiar unii dintre dumneavoastră, dragi cititori tineri, veți contribui, într-un fel sau altul, la dezlegarea lor.  Există cazuri celebre de mari oameni de știință – Faraday, Darwin, Einstein etc. – al căror drum în carieră le-a fost determinat de citirea, în adolescență, a unor modeste cărți de popularizare a științei.

Însă, de multe ori, dezlegarea unei enigme științifice duce la descoperirea alteia noi – și așa mai departe. Newton, unul din marile genii ale omenirii – cu modestie – a scris, la sfârșitul cărții sale „Principiile matematice ale filosofiei naturale”, tipărită în 1689, următoarele cuvinte:

„Nu știu cum arăt eu în fața lumii, dar mie mi se pare că sunt un băiat care se joacă pe țărmul mării și se distrează căutând din timp în timp pietricele colorate sau o scoică roșie, în timp ce marele «ocean al adevărului» se întinde necunoscut în fața mea”.

Deși între timp au fost făcute multe descoperiri științifice, „pietricelele colorate” nu s-au epuizat, oceanul adevărului vă așteaptă ! Tocmai de aceea, știința continuă să fie vie și atât de fascinantă. Pentru mai multe informații privind temele puse în discuție, cititorii sunt invitați să consulte bibliografia care a stat la baza documentării autorului, anexată la sfârșitul acestei cărți.

„Enigmele științei” se găsește cu reducere pe eMag sau pe Libris.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Lasă un comentariu