Un loc de tristă faimă: Aokigahara, pădurea sinucigașilor din Japonia

Situată la baza Muntelui Fuji, Pădurea Aokigahara este cunoscută drept Jukai, sau „marea de copaci”. Locul este faimos, din păcate, pentru că este preferat de mulți japonezi care decid să își pună capăt vieții.

„Viața ta este un cadou frumos din partea părinților tăi. Te rugăm să te gândești la părinți, frați și copii. Vorbește despre problemele tale, nu le ține pentru tine.”

Din loc în loc, în pădure se găsesc panouri cu mesaje care îi îndeamnă pe vizitatorii cu gânduri sinucigașe să ceară consiliere. Foto: iStock

Acesta este, în japoneză, mesajul de pe unul dintre indicatoarele situate la intrarea în Aokigahara, o pădure situată în prefectura Yamanashi, la 100 de kilometri de Tokyo și care ocupă aproximativ 35 de kilometri pătrați din parcul natural de la poalele Muntelui Fuji.

Pădurea are trista faimă de a fi locul în care mulți japonezi ajung să își ia viața.

O lume fără viață

În interiorul acestei întinderi de frunze domnește tăcerea absolută (semnalul pentru telefoanele mobile este foarte slab, iar vântul este blocat de copaci, ceea ce face ca locul să fie foarte liniștit).

Fauna sălbatică este aproape inexistentă, iar zona este plină de peșteri.

O turistă se plimbă prin Pădurea Aokigahara. Foto: Wikimedia

Pădurea este o mare de copaci atât de adâncă și este atât de ușor să te rătăcești aici, încât excursioniștii lasă adesea panglici colorate legate de copaci pentru a facilita întoarcerea la civilizație a celor care au gânduri sinucigașe.

Și Aokigahara este unul din locurile din Japonia unde se comit foarte multe sinucideri.

Originile acestui renume sinistru de loc de sinucidere s-ar putea găsi în secolul al XIX-lea, când familiile sărace își abandonau rudele bolnave sau vârstnice ca să moară în pădure, practicând o formă de „eutanasie” care în japoneză este numită „ubasute”.

Literatura a contribuit, de asemenea, la celebritatea acestui loc. Lucrări precum „Manualul complet al sinuciderii”, o carte scrisă de Watary Tsurumi din 1993, momentan interzisă în Japonia, sau „Nami No Tou”, de Seicho Matsumoto, publicată în anii ’60, în care doi îndrăgostiți aleg pădurea pentru a se sinucide, fac din Aokigahara decorul perfect pentru japonezii cu gânduri sumbre.

O mare verde de singurătate

Foto: iStock

A pătrunde în măruntaiele Aokigahara înseamnă să intri într-un ocean de arbori adânc și întunecat pe care unii îl numesc Jukai, „marea de copaci”, unde este foarte ușor să te pierzi.

Urmele lăsate de oamenii care decid să moară aici sunt vizibile chiar înainte de a te adânci în desiș: mașini uitate în parcarea parcului, frânghii care atârnă de copaci și flacoane de pastile rămase lângă corpurile și scheletele încă îmbrăcate în hainele purtate în ultima zi.

Există un grup de voluntari care străbat cărările din pădure în căutarea trupurilor celor care au decis să își ia viața, dintre care mulți sunt găsiți după câteva luni.

Nu este neobișnuit să găsești flori și mici altare înălțate de rudele decedaților la baza copacilor, în locurile unde au fost găsite trupurile.

În Japonia, sinuciderea este văzută altfel decât în Occident

Gheată descoperită în pădure la locul unei sinucideri. Foto: Aokigahara

Într-un film documentar realizat de Vice (inclus mai jos) geologul Azusa Hayano se plimbă prin pădure în căutarea urmelor lăsate de vizitatori.

„Când găsești un cort uitat, înseamnă că persoana care a mers în pădure încă se lupta cu ideea. Poate fi și faptul că nu a fost găsit cadavrul. Dar cel mai important lucru la meseria ta este localizarea oamenilor în viață și încercarea de a-i convinge că merită să trăiască în continuare”, spune Hayano în documentar.

Pentru Wataru Nishida, psiholog la Universitatea Temple din Tokyo, „izolarea este cauza principală a depresiei și a sinuciderii”.

Istoria luptătorilor Kamikaze și tradiția Seppuku a samurailor – „moartea onorabilă“ – sunt invocate frecvent în încercarea de a explica această problemă.

Cultura sinuciderii ar putea fi un factor, însă, pentru Nishida, cea mai plauzibilă explicație este că în Japonia tradiția creștină nu este înrădăcinată, deci sinuciderea nu a fost niciodată considerată un păcat.

Mai mult, în societatea japoneză, sinuciderea este văzută ca o modalitate de asumare a responsabilității. Adevărul este că în această țară sinuciderea este principala cauză de deces la bărbații cu vârste cuprinse între 20 și 44 de ani.

Aceste numere au „explodat” odată cu criza financiară din anii ’90.

Episodul YouTube

Paul Logan a stârnit reacții negative și solicitări adresate YouTube pentru închiderea canalului său. Foto: YouTube

În 2018, pădurea Aokigahara a intrat din nou în centrul atenției. Paul Logan, un celebru youtuber care făcuse un tur al pădurii, a încărcat un videoclip pe canalul său în care au apărut imagini cu corpul unei persoane care atârna de o frânghie.

De parcă ar fi fost o parodie, Logan se întreba în fața camerei: „Când a devenit totul atât de real?” În tot acest timp, abia își stăpânea râsul.

Reacțiile negative pe rețelele de socializare nu au întârziat să apară. Logan a fost acuzat că a procedat astfel pentru publicitate și că a profitat de imaginile morbide.

Youtuber-ul a prezentat scuze publicului său prin intermediul contului de Twitter, susținând că a prezentat videoclipul pentru a sensibiliza oamenii cu privire la drama sinuciderii, nu ca să atragă noi abonați.

Dar explicațiile sale nu au convins și, după declarația lui Logan, YouTube a fost asaltat cu cereri de desființare a canalului acestuia, care, pe de altă parte, are acum peste 21.7 milioane de abonați.

Ca să știi mai mult, citește cartea „Enciclopedia locurilor mistice și sacre ale lumii”

De la Machu Picchu, cetatea incașilor din Anzii din Peru, până la piramidele din Egipt, locul zorilor civilizației, există anumite locuri de pe Pământ care continuă să exercite o atracție misterioasă asupra noastră. Într-o formă ușor de utilizat, această carte spune poveștile locurilor în care au fost puse bazele religiilor și credințelor religioase – atât zone faimoase, precum Insula Paștelui, Lourdes (Franța) sau Stonehenge (Anglia), cât și formațiuni mai puțin cunoscute, cum ar fi Turnul Diavolului din Wyoming, un vechi sit sacru indian despre care legendele băștinașe menționează legături cu „ființe venite din cer”.

Cartea „Enciclopedia locurilor mistice și sacre ale lumii” se găsește cu reducere pe Elefant sau pe Libris.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Alte articole interesante

Lasă un comentariu