În Antarctica a fost Ziua Recoltei – 18 castraveți, 70 de ridichi și ceva salată

Călătoriile lungi în spațiul cosmic și eventuala colonizare a altor planete cer energie – și nu e vorba de combustibil pentru rachete. Creșterea recoltelor în spațiu sau pe alte planete înseamnă să te confrunți cu condiții dificile, inclusiv cu lipsa luminii solare și cu absența unui sol primitor.

Ce alt loc este mai potrivit pentru a face astfel de teste decât Antarctica? În acest scop, un grup de cercetători germani cu baza la Stația Neumayer III din Antarctica a recoltat prima serie de legume proaspete dintr-o clădire care pare mai curând un container de marfă decât o seră.

„Am învățat multe despre creșterea plantelor în ultimele săptămâni. A devenit clar faptul că Antarctica este un loc ideal pentru astfel de teste”, a declarat pentru dw.com Daniel Schubert, managerul proiectului.

Omul de știință Paul Zabel de la Centrul Aerospațial German mușcă din salata crescută în sera EDEN-ISS

Numele serei care aparține Stației Neumayer III este EDEN – ISS. Sera arată ca un container de marfă de pe un vapor. Este plină de dispozitive tehnologice pentru testarea celor mai bune metode de a cultiva plante în spațiul cosmic.

Cercetătorii au început însămânțarea fără sol, pesticide sau lumină solară. În schimb, s-au bazat pe principiile hidroponicii.

Procesul include cicluri de reutilizare a apei și sisteme de nutrimente care folosesc gheață topită, filtrată și purificată, adunată din jurul stației.

De asemenea, procesul folosește lumini LED calibrate potrivit pentru fiecare plantă și un sistem de dioxid de carbon care încurajează creșterea.

Plantele cresc în sera EDEN-ISS mulțumită hidroponicii

Oamenii care intră în seră trebuie să treacă printr-un proces de sterilizare cu ultraviolete. Filtrele de aer păstrează atmosfera din seră la un nivel benefic pentru plante.

Așa cum se întâmplă adesea în spațiul cosmic (sau în orice grădină), lucrurile au luat o întorsătură defavorabilă în timpul creșterii plantelor.

Sera a sosit în Antarctica pe 3 ianuarie 2018 și a devenit operațională la începutul lunii februarie

„După ce am semănat, la mijlocul lui februarie, a trebuit să facem față unor probleme deosebite. Acestea includeau erori minore ale sistemului și cea mai puternică furtună care a avut loc în ultimul an. Din fericire, am învins toate aceste greutăți”, a spus inginerul Paul Zabel.

Zabel își petrece cam trei ore pe zi îngrijind legumele. Însă munca a dat rezultate. După trei săptămâni, a recoltat 3.6 kilograme de salată, 70 de ridichi și 18 castraveți.

O ridiche picantă în Antarctica are un gust care amintește de casă, potrivit cercetătorilor

Alte plante crescute cu succes în grădină includ roșii, ardei și multe verdețuri. Cercetătorii încă așteaptă să recolteze căpșunile.

„Trebuie să ai răbdare dacă cultivi căpșuni. Încă așteptăm să le însămânțăm cu succes”, a spus Schubert.

Acestea nu sunt primele legume recoltate în Antarctica. Stația McMurdo crește legume proaspete de ceva timp. Totuși, cei zece cercetători de pe Stația Neumayer III s-au bucurat mult de rezultate.

Produsele recoltate de pe EDEN-ISS, gata să fie transformate într-o salată delicioasă.

Rezerva lor de legume proaspete de la sfârșitul lui februarie fusese consumată de mult. Acum că EDEN-ISS produce legume, cercetătorii speră că grădina le va oferi în jur de 4-5 kilograme de produse pe săptămână.

„A fost ceva special să vedem prima salată proaspătă din Antarctica. Avea gustul de parcă tocmai am fi recoltat-o din grădină”, a afirmat managerul stației, Bernhard Gropp.

Ca să știi mai mult, citește „Enigmele științei”

După secole de salturi uriașe în domeniul științei – de la tiparniță la fisiunea nucleară -, ne punem întrebarea: A mai rămas ceva de descoperit și de cercetat și în secolul XXI? Știința ridică la fel de multe întrebări precum acelea la care a găsit deja răspunsuri. Toate intră în categoria „enigme ale științei”, care își așteaptă rezolvarea.

Și, cine știe, poate chiar unii dintre dumneavoastră, dragi cititori tineri, veți contribui, într-un fel sau altul, la dezlegarea lor.  Există cazuri celebre de mari oameni de știință – Faraday, Darwin, Einstein etc. – al căror drum în carieră le-a fost determinat de citirea, în adolescență, a unor modeste cărți de popularizare a științei.

Însă, de multe ori, dezlegarea unei enigme științifice duce la descoperirea alteia noi – și așa mai departe. Newton, unul din marile genii ale omenirii – cu modestie – a scris, la sfârșitul cărții sale „Principiile matematice ale filosofiei naturale”, tipărită în 1689, următoarele cuvinte:

„Nu știu cum arăt eu în fața lumii, dar mie mi se pare că sunt un băiat care se joacă pe țărmul mării și se distrează căutând din timp în timp pietricele colorate sau o scoică roșie, în timp ce marele «ocean al adevărului» se întinde necunoscut în fața mea”.

Deși între timp au fost făcute multe descoperiri științifice, „pietricelele colorate” nu s-au epuizat, oceanul adevărului vă așteaptă ! Tocmai de aceea, știința continuă să fie vie și atât de fascinantă. Pentru mai multe informații privind temele puse în discuție, cititorii sunt invitați să consulte bibliografia care a stat la baza documentării autorului, anexată la sfârșitul acestei cărți.

„Enigmele științei” se găsește cu reducere pe eMag sau pe Libris.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Alte articole interesante

Un comentariu la „În Antarctica a fost Ziua Recoltei – 18 castraveți, 70 de ridichi și ceva salată”

Lasă un comentariu