La aproape un deceniu de la dezastrul nuclear, animalele prosperă la Fukushima

La aproape un deceniu de la dezastrul nuclear de la Fukushima, cercetătorii de la Universitatea din Georgia, SUA, au descoperit că populațiile de animale abundă în zonele părăsite de oameni.

Studiul, desfășurat cu camere foto, arată că cele 267.000 de fotografii au surprins peste 20 de specii, inclusiv mistreți, iepuri japonezi, macaci, fazani, vulpi și câini-ratoni – rude ale vulpii -, în diferite zone ale regiunii.

Un serow japonez, rudă a caprei. Foto: Universitatea din Georgia

Biologul James Beasley, participant la cercetare, a afirmat că atât comunitatea științifică, cât și publicul larg au făcut numeroase speculații și au pus întrebări referitoare la starea faunei la ani de zile după accidente nucleare precum cele de la Cernobîl și Fukushima.

Acest studiu furnizează, în sfârșit, niște răspunsuri mult așteptate.

„Rezultatele noastre reprezintă primele dovezi că numeroase specii de animale se găsesc acum din abundență în întreaga Zonă de Evacuare din Fukushima, în ciuda contaminării radiologice”, a spus Beasley.

Speciile care intră adeseori în conflict cu oamenii, mai ales mistrețul, au fost cele mai fotografiate în zonele din care oamenii au fost evacuați. Acest lucru sugerează că aceste specii s-au dezvoltat în abundență după plecarea oamenilor.

Echipa a identificat trei zone pentru cercetare

O femelă macac și puiul său, surprinși noaptea. Foto: Universitatea din Georgia

Datele fotografice au fost adunate din 106 arealuri fotografiate în cele trei zone:

  • o zonă de excluziune (din cauza celor mai mari niveluri de contaminare);
  • o zonă cu acces restricționat (din cauza unui nivel intermediar de contaminare);
  • o zonă locuită de oameni (unde acestora li s-a permis să rămână deoarece nivelurile de radiație erau foarte mici).

Cercetătorii au ales zonele în funcție de cele stabilite de guvernul japonez după accidentul nuclear de la Fukushima, din 2011.

Timp de patru luni, aparatele de fotografiat au captat peste 46.00 de imagini cu mistreți. Peste 26.000 dintre aceste imagini au fost captate în zona nelocuită, în comparație cu aproximativ 13.000 în zona restricționată și 7.000 în zona locuită.

Printre celelalte specii găsite în numere mai mari în zona nelocuită și în cea restricționată se numără ratonul, jderul japonez, macacul japonez și alte maimuțe.

Un mistreț curios. Foto: Universitatea din Georgia

Anticipând întrebările legate de starea faunei, echipa de cercetare a explicat că studiul nu și-a propus să evalueze starea de sănătate a animalelor.

„Aceste cercetări aduc o contribuție importantă, deoarece măsoară impactul radiologic asupra faunei în general, în timp ce majoritatea studiilor anterioare au măsurat efectele radiației asupra animalelor individuale”, spune Thomas Hinton, profesor la Institutul de Radioactivitate a Mediului, de la Universitatea din Fukushima.

Echipa a evaluat și impactul altor variabile: distanța față de drum, timpul activității după cum a fost surprins de aparate, tipul vegetației și altitudinea.

„Pe baza acestor analize, rezultatele noastre arată că nivelul de activitate umană, altitudinea și tipul habitatului sunt principalii factori care influențează abundența speciilor evaluate, mai mult decât nivelurile de radiație”, se menționează în studiu.

Rezultatele cercetării arată că tiparele de activitate ale celor mai multe specii coincid cu ceea ce se știa despre aceste specii sau despre comportamentele lor.

Ratonii, care sunt nocturni, erau mai activi pe timp de noapte, în timp ce fazanii, animale diurne, erau mai activi pe timp de zi. Însă mistreții din zona nelocuită erau mai activi pe timp de zi decât mistreții din zonele locuite, ceea ce indică faptul că aceste animale și-ar putea modifica comportamentul în absența oamenilor.

O excepție o constituie serow-ul japonez, un mamifer asemănător cu capra. Trăind în mod normal la mare distanță de oameni, acest animal a fost văzut cel mai frecvent în imaginile captate în zonele înalte, locuite de oameni.

Cercetătorii spun că ar putea fi vorba de o ajustare de comportament prin care animalul evită populația de mistreți aflată în creștere în zona evacuată.

Menajeria din Fukushima include și vulpea, zibeta, nevăstuica, ursul negru și căprioara sika.


În continuare, te-ar putea interesa și:

Ca să știi mai mult

Dacă te interesează subiectul accidentelor nucleare, îți recomandăm una dintre cele mai bune cărți despre evenimentele de la Cernobîl și tragediile de acolo: „Rugăciune pentru Cernobîl”. Cartea a fost interzisă în Belarus și i-a adus scriitoarei Premiul Nobel pentru Literatură. „În timp ce autoritățile sovietice au încercat să mușamalizeze efectele accidentului, Svetlana Aleksievici a petrecut mai mulți ani adunând mărturii de la supraviețuitori – foști muncitori la centrală, oameni de știință, medici, soldați, pompieri, strămutați, văduve, orfani -, ale căror voci compun o istorie orală marcată de frică, furie și incertitudine, dar și de umor negru și iubire. Cronică a trecutului și avertisment pentru viitor, cartea sa este o lucrare crucială, care, datorită forței emoționale și onestității sale, lasă o amintire de neșters în mintea cititorului.”

Comandă cartea „Rugăciune pentru Cernobîl” pe Cartepedia, Cărturești sau Libris.


Distribuie:

Citește în continuare

Abonează-te gratuit la newsletter și vei primi în fiecare dimineață pe email cele mai interesante articole, filme și recomandări.
Fii fără grijă, nu facem spam.

Lasă un comentariu