Andriza Mircovich, singurul om executat cu mașina de împușcat

La 12 mai 1913, cu puțin înainte de ora prânzului, un deținut a fost luat din celula sa de la închisoarea de stat din Nevada, SUA, și dus în curtea penitenciarului. Acolo, a fost legat de un scaun în fața unui zid de saci de nisip și pregătit pentru execuția prin împușcare.

Dar, în loc de un grup de trăgători antrenați, bărbatul s-a trezit în fața unui ciudat dulap metalic din care ieșeau trei țevi de pușcă. Acel bărbat, Andriza Mircovich, urma să devină primul – și ultimul – om din istoria SUA care a fost executat cu mașina de împușcat.

Detalii din cazierul lui Andriza Mircovich. Foto: Procuratura din Nevada

Andriza Mircovich era un miner în vârstă de 31 de ani, de origine sârbă, care emigrase în Nevada din Imperiul Austro-Ungar în 1911. Mircovich, care abia știa să scrie și să citească și vorbea greu engleza, a fost descris de colegii săi ca fiind iute la mânie și ușor de insultat.

La 23 februarie 1911, vărul lui Andriza, Christopher Mircovich, a fost ucis într-un incendiu petrecut la mina de argint în care lucra.

Întrucât Christopher nu avea testament, autoritățile l-au desemnat pe colegul său muntenegrean John Gregovich să-i împartă averea. În conformitate cu legea succesorală din Nevada, Gregovich a distribuit cea mai mare parte din averea de 2.500 de dolari (aproximativ 70.000 de dolari la valoarea de astăzi) fraților lui Christopher Mircovich, Maria și Vasso, iar Andriza a primit doar 50 de dolari.

Andriza, crezând că fusese înșelat, a fost cuprins de furie și a început să îl amenințe cu moartea pe Gregovich. Amenințările au devenit atât de grave, încât, în mai multe rânduri, Gregovich a fost nevoit să-l scoată pe Andriza din biroul său, iar la 14 noiembrie 1911, a reușit să ceară judecătorului să fie eliberat din funcția de executor testamentar al averii lui Christopher Mircovich.

Rămas fără nicio altă cale de atac, Mircovich a jurat răzbunare împotriva lui Gregovich.

În dimineața zilei de 14 mai 1912, Gregovich se afla într-o gară, unde stătea de vorbă cu un doctor, când Andriza Mircovich a luat cu asalt peronul, ținând în mână un cuțit.

După ce a strigat „Te prind, ticălosule!”, Mircovich l-a înjunghiat pe Gregovich de două ori, în piept și în zona inghinală, perforându-i plămânul și artera femurală.

Un pluton de execuție împușcă un condamnat la moarte, circa 1890. Foto: Vintage Images / Getty Images

Doctorul cu care vorbea Gregovich a reușit să încetinească hemoragia prin artera secționată, dar, în ciuda acestei intervenții, victima a murit în după-amiaza aceleiași zile.

Mircovich a fost arestat la scurt timp după înjunghiere, iar data procesului a fost stabilită pentru luna următoare. La 15 iunie 1912, Andriza Mircovich a fost declarat vinovat de crimă cu premeditare și condamnat la moarte.

În timpul pronunțării sentinței, Mircovich a fost informat cu privire la o lege din Nevada adoptată cu un an înainte, care îi permitea condamnatului să își aleagă metoda de execuție: spânzurare sau împușcare.

Această lege fusese adoptată la cererea comunității mormone, a cărei doctrină a izbăvirii prin sânge susținea că păcatele capitale, cum ar fi crima, pot fi ispășite doar prin vărsarea sângelui păcătosului.

Știind că spânzurările erau adesea ratate, ducând fie la o moarte lentă și agonizantă, Mircovich a cerut să fie executat prin împușcare.

Dar exista o problemă: împușcarea de către un pluton de execuție necesita cel puțin trei călăi și, în ciuda unor căutări de câteva săptămâni, George Cowing, directorul închisorii, nu a reușit să găsească trei trăgători voluntari dispuși să îl împuște pe Andriza Mircovich.

Mașina de împușcat era formată din trei arme fixate pe stative ascunse și acționate astfel încât nici trăgătorii, nici publicul care asista la execuție să nu știe cine a tras glonțul fatal. Foto: Wikimedia

Cum data stabilită pentru execuție se apropia cu pași mari, Cowing a încercat cu disperare să îl descurajeze pe Mircovich și să îl convingă să accepte să fie spânzurat. Mircovich a refuzat să dea înapoi, iar Cowing, rămas în pană de opțiuni, a ordonat în schimb construirea unui pluton de execuție mecanic – așa-numita mașină de împușcat.

Mașina lui Cowing era formată dintr-un cadru de oțel pe care fuseseră montate trei puști cu pârghie. Acest cadru a fost învelit în tablă metalică pentru a forma o cameră de execuție care îi împiedica pe martori să-i vadă pe călăi și pe călăi să-l vadă pe condamnat.

Puștile erau acționate de mecanisme cu arc declanșate prin tăierea a trei sfori. Înainte de execuție, o pușcă trebuia încărcată cu gloanțe oarbe; trei gardieni, aleși la întâmplare prin tragere la sorți, tăiau apoi simultan sforile, astfel încât, la fel ca în cazul unei execuții obișnuite prin împușcare, niciunul dintre cei trei nu știa cine a tras focul fatal.

La momentul la care mașina de împușcat a fost gata, directorul Cowing demisionase deja de ceva vreme, nedorind să mai aibă nimic de-a face cu sordida afacere. Sarcina de a prezida această execuție neobișnuită i-a revenit succesorului său, Denver Dickerson.

În dimineața zilei de 12 mai 1913, Andriza Mircovicch era calm, în timp ce un medic îi fixa pe piept, în zona inimii, o țintă de pânză, iar gardienii închisorii își aliniau armele pe mașina de împușcat.

Refuzând să fie legat la ochi, Mircovich i-a mulțumit directorului Dickerson pentru tratamentul amabil înainte de a-și rosti ultimele cuvinte: „Voi muri ca un soldat”. Apoi, în prezența a 12 martori, gardienii au tăiat sforile și cele două gloanțe au străpuns inima lui Mircovich, ucigându-l pe loc.

Împușcarea lui Andriza Mircovicch a fost prima și ultima execuție prin împușcare efectuată în Nevada, legea din 1911 fiind abrogată în 1921. A fost, de asemenea, singura utilizare a mașinii de împușcat a lui Cowing, care a rămas depozitată timp de 30 de ani înainte de a fi donată ca parte a unei campanii de colectare a fierului vechi pe timp de război, în 1942.

Puștile din mașină au rămas în arsenalul închisorii până când au fost redescoperite, în 1977, iar acum sunt expuse la Muzeul de Stat din Nevada.

În prezent, 29 de state americane folosesc pedeapsa capitală, principala metodă de execuție fiind injecția letală. Cu toate acestea, în 11 state, condamnații pot alege să fie executați printr-o metodă alternativă: prin scaunul electric în Alabama, Florida, Kentucky, Carolina de Sud, Tennessee și Virginia; prin camera de gazare în Arizona și California; și prin pluton de execuție în Utah, Mississippi și Oklahoma.

Ca să știi mai mult, citește „Arme, virusuri și oțel”

De ce europenii au fost cei care au cucerit cea mai mare parte a planetei noastre? De ce nu chinezii sau incașii? De ce au evoluat orașele pentru prima dată în Orientul Mijlociu? De ce nu a apărut niciodată agricultura în Australia? Și de ce tropicele sunt acum capitala sărăciei globale? De ce istoria s-a desfășurat diferit pe diferite continente? În cartea sa, „Arme, virusuri și oțel”, câștigătoare a Premiului Pulitzer, omul de știință Jared Diamond analizează 13.000 de ani din trecutul omenirii și răspunde acestor întrebări prin explicații magistral argumentate.

„Arme, virusuri și oțel” se găsește cu reducere pe Cartepedia, Cărturești, Elefant, eMag sau Libris.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Alte articole interesante

Lasă un comentariu