Afacerea Câinele Brun: Experimentele brutale care au scos oamenii în stradă

Într-un loc retras din parcul Battersea, în Londra, se află o mică statuie de bronz a unui Terrier. Monumentul a fost ridicat în 1985, dar cel pe care l-a înlocuit – statuia originală – a fost subiectul multor dispute politice și științifice care au dus la revolte și demonstrații timp de șapte ani și au divizat întreaga Anglie.

Controversa a început în decembrie 1902, când un câine maro a fost supus, pe parcursul mai multor luni, unor operații fără anestezie într-un laborator al University College din Londra.

Afacerea Câinele Brun 1_compressed
Statuia câinelui, așa cum arată ea azi. Foto: Wikimedia

Câinele a fost tăiat și i s-a scos pancreasul, iar în următoarele două luni animalul a fost ținut închis într-o cușcă, unde a urlat și a schelălăit, spre groaza întregului colegiului.

Actul final a avut loc în februarie 1903 într-o sală de curs, în fața unui grup de studenți la medicină. Câinele a fost întins pe spate pe masa de operație și a fost deschis cu bisturiul pentru inspecția rezultatului primei operații, conform Enciclopediei Britannica.

Apoi, rana a fost închisă cu forcepsul, iar animalul a fost predat unui alt cercetător, care a efectuat o nouă incizie, în gâtul câinelui. Nervii expuși au fost apoi stimulați cu electricitate, în încercarea de a demonstra că presiunea salivară este independentă de tensiunea arterială.

Afacerea Câinele Brun 1_compressed
Reconstituirea vivisecției controversate, pusă în scenă la tribunal în procesul din 1903. Foto: University College London archives

După o jumătate de oră de chinuri, experimentul a fost considerat un eșec și a fost abandonat. Terrierul a fost apoi predat unui student care a pus capăt suferințelor animalului prin înfigerea unui cuțit în inimă.

În acea zi au fost prezente și două tinere suedeze care militau împotriva vivisecțiilor și care se înscriseseră tocmai pentru a documenta astfel de incidente. În același an, cele două au publicat o carte intitulată „Rușinea științei: Extras din jurnalul unor studente la fiziologie, în care au fost expuse metodele crude ale cercetătorilor”.

Cartea a ajuns în atenția lui Stephen Coleridge, secretarul Societății Naționale Antivivisecție, care și-a dat seama că în timpul procedurilor efectuate asupra animalului fuseseră încălcate două legi împotriva cruzimii: 1. câinele nu fusese anesteziat și 2. fusese folosit în mai multe experimente.

Atunci când secretarul s-a dezlănțuit public împotriva oamenilor de știință, William Bayliss, unul dintre profesorii implicați în vivisecția câinelui, l-a dat în judecată pe Coleridge pentru calomnie.

Afacerea Câinele Brun 1_compressed
Statuia originală. Foto: Wikimedia

Deși Coleridge a pierdut procesul, publicitatea din jurul procesului a adus în atenția marelui public „Afacerea Câinele Brun”, cum a fost numit cazul.

În 1906, un donator a oferit fondurile necesare pentru a ridica o statuie memorială nu departe de locul unde se află astăzi monumentul menționat. Statuia originală înfățișa un câine așezat în poziție verticală deasupra unei fântâni cilindrice, care avea adăpătoare separate atât pentru oameni, cât și pentru animale. Statuia purta următoarea inscripție:

„În memoria câinelui din rasa Terrier ucis în laboratoarele University College în februarie 1903, după ce a suportat o vivisecție care s-a întins pe o perioadă de peste două luni și a fost predat de la un cercetător la altul până când a fost eliberat prin moarte. De asemenea, în memoria celor 232 de câini care au trecut prin vivisecții în același loc în anul 1902. Bărbați și femei din Anglia, cât timp se vor mai petrece astfel de lucruri?”

Studenții la medicină din Londra au fost ofensați de această placă, din cauza naturii acuzatoare a mesajului. Aceștia au atacat în mod repetat memorialul și au protestat împotriva acestuia.

În noiembrie și decembrie 1907, mii de studenți la medicină s-au revoltat pe străzi, au ars efigii și au încercat în repetate rânduri să atace statuia, ceea ce a obligat municipalitatea să folosească forțele de poliție pentru a controla mulțimea.

Mulți studenți au fost arestați și amendați, iar statuia a ajuns să fie protejată non-stop de forțele de ordine. În cele din urmă, autoritățile s-au săturat de controverse și de necesitatea de a supraveghea monumentul, care costa prea mult orașul.

La 10 martie 1910, statuia a fost îndepărtată în liniște, la adăpostul întunericului. Aproximativ 3.000 de protestatari împotriva vivisecțiilor au manifestat în Trafalgar Square și au cerut ca statuia să fie reamplasată, însă în zadar.

75 de ani mai târziu, Societatea Națională Antivivisecție și Uniunea Britanică pentru Abolirea Vivisecției au comandat o nouă statuie, pe care au amplasat-o în Battersea Park. Aceasta poartă inscripția originală, deși de data aceasta monumentul nu a mai fost dotat cu adăpătoare.

Ca să știi mai mult, citește „Chaser: Descoperirea geniului câinelui care știe 1.000 de cuvinte”

Cățelușa Chaser i-a fascinat atât pe iubitorii de câini, cât și pe oamenii de știință. Povestea ei dezvăluie potențialul dialogului cu câinii cu mult dincolo de comenzile de tipul „adu mingea”. După ce a luat un pui de Border Collie, botezat Chaser, profesorul de psihologie John Pilley a dorit să exploreze granițele învățării limbajului și comunicării dintre oameni și cel mai bun prieten al omului.

Dând dovadă de performanțe considerate până atunci imposibile la câini, Chaser a memorat în scurt timp numele a peste o mie de jucării și propoziții cu multiple elemente de gramatică. Realizările lui Chaser revoluționează modul în care ne raportăm la inteligența animalelor. Călătoria lui John Pilley și a lui Chaser demonstrează puterea învățării prin joc și ne deschide ochii către potențialul nemărginit al animalelor pe care le iubim.

„Chaser: Descoperirea geniului câinelui care știe 1.000 de cuvinte” se găsește cu reducere pe Cărturești, Elefant sau Libris.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Lasă un comentariu