Experimentele medicale pe cimpanzei: Adevărata „planetă a maimuțelor”

Era anul 1974, iar filmul „Planeta maimuțelor”, cu Charlton Heston, tocmai fusese adaptat într-un serial cu câteva episoade. Totuși, foarte puțini știau că, în jungla din îndepărtata Liberie, o tânără cercetătoare și o organizație nonguvernamentală din New York puneau în mișcare ceea ce, trei decenii mai târziu, avea să fie cunoscut drept adevărata „planetă a maimuțelor.“

ONG-ul era New York Blood Center, una dintre cele mai mari bănci de sânge din Statele Unite, potrivit The Independent.

În căutarea unui vaccin pentru o serie de boli ale sângelui, NYBC a creat Vilab, un laborator controversat condus de Betsy Brotman, care efectua experimente medicale pe mai bine de 100 de cimpanzei.

Cimpanzeii fuseseră infectați cu diverse forme de hepatită, oncocercoză (care generează o boală de ochi denumită în mod obișnuit orbul râului) și alte câteva maladii.

Odată ce erau testate pozitiv pentru oricare dintre afecțiunile cercetate, animalele erau transferate pe una dintre cele șase insule. Datorită incapacității fiziologice înnăscute a cimpanzeilor de a înota, insulele erau perfecte pentru a ține subiecții infectați departe de populația obișnuită.

Cimpanzeii sunt teritoriali și devin agresivi când se apropie cineva de insula lor. Foto: AFP

Conform CNet, Vilab și-a continuat activitatea în timp ce Liberia se prăbușea sub războiul civil, mai întâi în 1989 și din nou în 1999.

În cele din urmă, însă, laboratorul a avut de înfruntat un conflict pe care nu l-a putut depăși: rezistența crescândă în SUA față de testele efectuate pe animale.

Criza anti-testare a ajuns la cele mai înalte niveluri ale mediului politic din SUA, iar Institutul Național pentru Sănătate a instituit un moratoriu asupra creșterii cimpanzeilor în scopuri de cercetare, ajungând la concluzia că, oricum, majoritatea testelor făcuseră mai mult rău decât bine.

Doar cei care le duc mâncare cu regularitate au permisiunea să se apropie de cimpanzei. Foto: Alamy

În 2005, Vilab a fost închis definitiv și toți cimpanzeii, aproximativ 60 de indivizi, au fost transferați pe o insulă cu păduri de mangrove din apropiere, nelocuită, unde trăiesc și acum.

În următorii zece ani, NYBC a continuat să aibă grijă de cimpanzei, apelând la foștii angajați ai laboratorului ca să transporte mâncare și apă pe insule în fiecare zi.

Apoi, în martie 2015, NYBC și-a retras brusc sprijinul financiar, afirmând că nu mai poate asigura traiul foștilor subiecți.

Din fericire, o altă organizație, Humane Society, a intervenit și a decis să își asume responsabilitatea pentru îngrijirea pe termen lung a cimpanzeilor, care costă lunar circa 30.000 de dolari.

Chiar dacă metodele sale au căzut în dizgrație în cele din urmă, Betsy Brotman și cercetările echipei sale au contribuit la crearea unui vaccin pentru hepatita B și a unei metode de screening pentru hepatita C.

În mod surprinzător, într-un interviu din 2014, Brotman s-a situat de partea activiștilor pentru drepturile animalelor din cauza (sau poate că datorită) cărora a fost închis laboratorul său, afirmând că nu mai credea că cimpanzeii ar trebui folosiți în experimente.

Ca să știi mai mult, citește „Enigmele științei”

După secole de salturi uriașe în domeniul științei – de la tiparniță la fisiunea nucleară -, ne punem întrebarea: A mai rămas ceva de descoperit și de cercetat și în secolul XXI? Știința ridică la fel de multe întrebări precum acelea la care a găsit deja răspunsuri. Toate intră în categoria „enigme ale științei”, care își așteaptă rezolvarea.

Și, cine știe, poate chiar unii dintre dumneavoastră, dragi cititori tineri, veți contribui, într-un fel sau altul, la dezlegarea lor.  Există cazuri celebre de mari oameni de știință – Faraday, Darwin, Einstein etc. – al căror drum în carieră le-a fost determinat de citirea, în adolescență, a unor modeste cărți de popularizare a științei.

Însă, de multe ori, dezlegarea unei enigme științifice duce la descoperirea alteia noi – și așa mai departe. Newton, unul din marile genii ale omenirii – cu modestie – a scris, la sfârșitul cărții sale „Principiile matematice ale filosofiei naturale”, tipărită în 1689, următoarele cuvinte:

„Nu știu cum arăt eu în fața lumii, dar mie mi se pare că sunt un băiat care se joacă pe țărmul mării și se distrează căutând din timp în timp pietricele colorate sau o scoică roșie, în timp ce marele «ocean al adevărului» se întinde necunoscut în fața mea”.

Deși între timp au fost făcute multe descoperiri științifice, „pietricelele colorate” nu s-au epuizat, oceanul adevărului vă așteaptă ! Tocmai de aceea, știința continuă să fie vie și atât de fascinantă. Pentru mai multe informații privind temele puse în discuție, cititorii sunt invitați să consulte bibliografia care a stat la baza documentării autorului, anexată la sfârșitul acestei cărți.

„Enigmele științei” se găsește cu reducere pe eMag sau pe Libris.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Alte articole interesante

Lasă un comentariu