Acesta este Oceanul Sudic, cel mai nou ocean recunoscut oficial

Planeta noastră are un nou ocean. National Geographic Society recunoaște Oceanul Sudic ca fiind al cincilea ocean al lumii.

Dezbaterea dintre geografi cu privire la recunoașterea Oceanului Sudic (corpul de apă care înconjoară Antarctica) durează de zeci de ani.

Cei mai mulți au fost însă de acord că această regiune oceanică are suficiente trăsături distinctive pentru a fi recunoscută și denumită în mod autonom.

Caracteristicile celui de-al cincilea ocean al Pământului

„Oricine a fost acolo are dificultăți să spună ce anume este atât de fascinant la el, dar toată lumea va fi de acord că ghețarii sunt mai albaștri, aerul este mai rece, munții sunt mai intimidanți și peisajele sunt mai captivante decât oriunde altundeva unde ai putea merge”, spune Seth Sykora-Bodie, cercetător marin la National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA) și explorator National Geographic.

Oficial, National Geographic Society a inclus doar patru oceane pe hărțile sale de când a început să cartografieze în 1915: Atlantic, Pacific, Indian și Arctic.

Cu toate acestea, cea mai recentă actualizare a hărților tocmai a redefinit geografia.

Photo: Getty Images
Foto: Getty Images

Noul ocean recunoscut oficial pe Pământ

Recunoscut pentru prima dată de către Organizația Hidrografică Internațională (IHO) în 1937, Oceanul Sudic a pierdut această denumire în 1953, declanșând o controversă care are ecou până în prezent.

În 1999, Consiliul SUA pentru Denumiri Geografice a adoptat termenul de Oceanul Sudic și, deși a fost recunoscut de mult timp de oamenii de știință, consensul internațional pentru a-l numi oficial ca atare a venit abia două decenii mai târziu.

De la 8 iunie 2021, Ziua Mondială a Oceanelor, National Geographic Society recunoaște Oceanul Sudic ca fiind al cincilea ocean ca mărime din lume.

Așa arată Oceanul Sudic

Matthew W. Chwastyk, și Soren Walljasper, NGM Staff. Eric Knight Surse: NASA/JPL; Green Marble
Grafică: Matthew W. Chwastyk și Soren Walljasper. Surse: NASA/JPL; Green Marble

Spre deosebire de celelalte oceane, a căror întindere este definită de continentele care le mărginesc, Oceanul Sud este ținut în loc de Curentul Circumpolar Antarctic, care transportă cea mai multă apă din întregul ocean.

Pentru că la latitudini mai mici masa de uscat este mai mică decât în Arctica, curentul format acum 34 de milioane de ani curge aproape liber de la vest la est în jurul Antarcticii, într-o bandă fluctuantă care se află aproximativ la 60 de grade latitudine sudică.

În acest punct, apa este mai rece și mai puțin sărată decât în oceanele înconjurătoare.

Recunoașterea acestui ocean va avea un impact în special asupra educației. Elevii ar putea astfel să devină mai interesați de Oceanul Sudic și de importanța sa, odată ce va fi menționat ca atare pe hărți. Această recunoaștere va pune accentul și pe conservare.

Photo: Getty Images
Foto: Getty Images

Oceanul Sudic nu numai că ajută la stocarea carbonului în adâncurile mării și acționează centura transportoare a oceanelor, determinând un flux de căldură care influențează clima globală într-un mod decisiv.

Curentul din jurul Antarcticii permite, de asemenea, existența unor ecosisteme marine unice, cum ar fi arhipelagul Georgia de Sud, cel mai populat teritoriu sălbatic din această regiune a lumii, ale cărui efecte ecologice nu se limitează la diversitatea pinguinilor, a elefanților și a leilor de mare, ci și a păsărilor marine și a balenelor cu cocoașă care migrează spre nord odată cu venirea iernii.

Ca să știi mai mult, citește „Enigmele științei”

După secole de salturi uriașe în domeniul științei – de la tiparniță la fisiunea nucleară -, ne punem întrebarea: A mai rămas ceva de descoperit și de cercetat și în secolul XXI? Știința ridică la fel de multe întrebări precum acelea la care a găsit deja răspunsuri. Toate intră în categoria „enigme ale științei”, care își așteaptă rezolvarea.

Și, cine știe, poate chiar unii dintre dumneavoastră, dragi cititori tineri, veți contribui, într-un fel sau altul, la dezlegarea lor.  Există cazuri celebre de mari oameni de știință – Faraday, Darwin, Einstein etc. – al căror drum în carieră le-a fost determinat de citirea, în adolescență, a unor modeste cărți de popularizare a științei.

Însă, de multe ori, dezlegarea unei enigme științifice duce la descoperirea alteia noi – și așa mai departe. Newton, unul din marile genii ale omenirii – cu modestie – a scris, la sfârșitul cărții sale „Principiile matematice ale filosofiei naturale”, tipărită în 1689, următoarele cuvinte:

„Nu știu cum arăt eu în fața lumii, dar mie mi se pare că sunt un băiat care se joacă pe țărmul mării și se distrează căutând din timp în timp pietricele colorate sau o scoică roșie, în timp ce marele «ocean al adevărului» se întinde necunoscut în fața mea”.

Deși între timp au fost făcute multe descoperiri științifice, „pietricelele colorate” nu s-au epuizat, oceanul adevărului vă așteaptă ! Tocmai de aceea, știința continuă să fie vie și atât de fascinantă. Pentru mai multe informații privind temele puse în discuție, cititorii sunt invitați să consulte bibliografia care a stat la baza documentării autorului, anexată la sfârșitul acestei cărți.

„Enigmele științei” se găsește cu reducere pe eMag sau pe Libris.

Ți-a plăcut articolul? Dă-l mai departe!

Abonează-te gratuit la newsletter ca să primești săptămânal cele mai interesante articole, aplicații și cărți pe care le descoperim.

Urmărește noua noastră pagină de Facebook

Ai acces gratuit la serialul Astăzi în istorie, plus curiozități fascinante din toate domeniile!

Lasă un comentariu