A fost descoperit locul unde sunt stocate amintirile în creier

După o cină de neuitat la un restaurant, nu doar mâncarea ne lasă o impresie în minte. Mirosurile, decorul, sunetul formației care cânta, conversațiile și multe alte elemente se combină pentru a ne forma o amintire distinctă a serii.

Mai târziu, amintirea doar a uneia dintre aceste impresii poate fi suficientă pentru a retrăi întreaga experiență. Un nou studiu dezvăluie acum că, în creier, o amintire complexă este compusă în mod egal dintr-un întreg și din părțile sale.

Amintirile sunt stocate în creier în cel puțin două regiuni: hipocamp și cortexul prefrontal. Foto: Wikimedia

Cercetătorii au descoperit că, în timp ce experiența generală este stocată în hipocamp, structura cerebrală considerată de mult timp sediul memoriei, detaliile individuale sunt analizate și stocate în altă parte, în cortexul prefrontal.

Această separare asigură că, în viitor, expunerea la orice indiciu individual este suficientă pentru a activa cortexul prefrontal, care, la rândul său, accesează hipocampul pentru a declanșa întreaga amintire.

Constatările, publicate în revista Nature, evidențiază natura distribuită a procesării memoriei în creier și oferă noi perspective asupra procesului de declanșare a amintirilor, care este mai puțin înțeles decât stocarea memoriei.

Studierea memoriei ca proces distribuit în creier a fost o provocare, în parte din cauza limitărilor tehnice. Priya Rajasethupathy, cercetător în neuroștiințe la Universitatea Rockefeller, și colegii săi au dezvoltat tehnici noi pentru a înregistra și manipula simultan activitatea neuronală în mai multe zone ale creierului.

Au făcut experimente pe șoareci, în timp ce rozătoarele erau expuse la experiențe multisenzoriale, întâlnind diverse imagini, sunete și mirosuri în timp ce se aflau pe un coridor nesfârșit în realitatea virtuală.

Cercetătorii au antrenat șoarecii să asocieze diferite camere, compuse din diferite combinații de indicii senzoriale, ca experiențe pozitive (de recompensare) sau negative (mici șocuri cu aer comprimat).

Mai târziu, atunci când au fost împinși de un miros sau un sunet specific, șoarecii și-au putut aminti experiența mai largă și au știut dacă să aștepte cu bucurie apa cu zahăr sau să fie atenți la un jet de aer enervant.

Hogeweyk orașul în care toată lumea suferă de demență
Pacienți care suferă de demență internați la centrul Hogeweyk, Olanda. Foto: Wikimedia

Experimentele au arătat că, în timp ce hipocampul și regiunea înconjurătoare erau esențiale pentru modelarea și stocarea experiențelor, caracteristicile senzoriale individuale erau trimise către neuronii prefrontali.

Mai târziu, când șoarecii se întâlneau cu anumite caracteristici senzoriale, era activat un circuit diferit. De data aceasta, neuronii prefrontali au comunicat cu hipocampul pentru a evoca memoria globală corespunzătoare.

Acest lucru sugerează că există o cale specifică pentru reamintire, separată de formarea memoriei. Aceste descoperiri au implicații pentru tratamentul unor boli precum Alzheimer, unde se crede că deficitele sunt legate mai mult de reamintire decât de stocare.

Existența unor căi separate de stocare și de recuperare în creier sugerează că direcționarea căilor de reamintire prefrontală ar putea fi mai promițătoare din punct de vedere terapeutic, spune Rajasethupathy.

Ca să știi mai mult, citește „Cum ne schimbă Dumnezeu creierul”

Pornind de la analiza scanărilor RMN asupra creierelor unor pacienți cu probleme de memorie și ale unor persoane care practică meditația, neurologul Andrew Newberg și terapeutul Mark Robert Waldman au ajuns la concluzia că credința spirituală activă și pozitivă schimbă creierul în bine. Mai mult, credința nu este întotdeauna necesară: ateii care meditează la imagini pozitive pot obține beneficii neurologice similare. Scrisă într-un stil accesibil – cu ilustrații care subliniază modul în care experiențele spirituale afectează mintea – cartea prezintă pe larg următoarele descoperiri:

  • Rugăciunea și practica spirituală nu numai că reduc stresul și anxietatea, ci chiar încetinesc procesul de îmbătrânire prin practicarea a 12 minute de meditație în fiecare zi;
  • Contemplarea unui Dumnezeu iubitor mai degrabă decât a unui Dumnezeu răzbunător reduce anxietatea, depresia și stresul și crește sentimentele de siguranță, compasiune și dragoste;
  • În sine, fundamentalismul este benign și poate fi benefic personal, dar furia și prejudecățile generate de credințe extreme ne pot afecta permanent creierul;
  • Rugăciunea intensă și meditația schimbă permanent numeroase structuri și funcții în creier, modificând modul în care percepem realitatea.

„Cum ne schimbă Dumnezeu creierul” este atât o revelație a științei moderne, cât și un ghid practic prin care cititorii își pot îmbunătăți sănătatea fizică și emoțională, evitând declinul mental. Newberg și Waldman arată care sunt cele mai bune modalități de a face exerciții pentru creier, derivate dintr-o varietate de practici spirituale orientale și occidentale care îmbunătățesc conștientizarea personală și empatia. De exemplu, explică de ce căscatul stimulează relaxarea și arată ce este „comunicarea prin compasiune”, o nouă tehnică de meditație care întărește relațiile cu familia și cu prietenii după mai puțin de 15 minute de practică.

„Cum ne schimbă Dumnezeu creierul” se găsește cu reducere pe Elefant sau pe Libris.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Lasă un comentariu