Cele 756 de specii de bacterii care trăiesc în gura omului

Cercetătorii de la Universitatea din Cambridge au efectuat cel mai detaliat studiu asupra microorganismelor care trăiesc pe limba noastră, iar rezultatele sunt surprinzătoare – avem în gură cel puțin 756 de specii de bacterii.

Întrebările fundamentale se referă la modul în care se organizează aceste microorganisme într-un anumit spațiu, ce distanță păstrează între colonii și ce nișe ocupă în interiorul gazdei lor.

Imaginea distribuției bacteriene de pe suprafața limbii umane: bacteriile Actinomyces (în roșu), Streptococcus (în verde), Rothia, Neisseria și Veillonella. Modul în care sunt distribuite arată că populațiile cresc de la interiorul limbii spre exterior. Foto: Institutul Forsyth

Pentru a înțelege mai bine această distribuție, o echipă de oameni de știință de la Institutul Forsyth al Universității Cambridge a analizat în amănunt microorganismele care trăiesc pe suprafața limbii.

Iar rezultatele sunt cu adevărat surprinzătoare, atât în ceea ce privește numărul bacteriilor, cât și ca distribuție.

Și se pare că bacteriile pe care le avem pe limbă preferă să conviețuiască pașnic cu vecinii și sunt reticente în a ocupa nișe care nu le corespund.

Cum sunt plasate bacteriile pe limbă

Câteva dintre bacteriile de pe limbă. Foto: Institutul Forsyth

Ecologia spațială este disciplina care analizează procesele care dau naștere la distribuția tiparelor într-un spațiu limitat pentru un grup de indivizi.

În studiile efectuate pe organisme non-microscopice, acest domeniu este cunoscut drept „ecologia peisajului”.

În cazul microbilor care ne populează gura, situația este ceva mai complexă, deoarece, dincolo de criteriul spațial, aceste organisme sunt distribuite în funcție factori precum temperatura, umiditatea, pH-ul și oxigenul, pe lângă alte schimbări de mediu, cum ar fi igiena orală.

De asemenea, microbii își influențează vecinii, acționând ca surse de nutrimente sau de molecule inhibitoare. De aceea, calcularea raportului dintre aceste microorganisme și dispersia lor pe o suprafață dată – în acest caz, pe limbă – este o sarcină mult mai complexă decât, de exemplu, în cazul unei colonii de pinguini care trăiesc într-un areal dat.

Când prosperă într-o anumită nișă, bacteriile se aglomerează laolaltă. Când o bacterie se divide, cele două celule rezultate rămân, de obicei, împreună. Acesta este primul pas în formarea unui grup.

Formele grupurilor de bacterii de pe limbă dezvăluie detalii despre dinamica de creștere a acestor microorganisme: cele care se dezvoltă într-un mediu cu oxigen se vor întinde sub formă de parcele tot mai late pe măsură ce se apropie de exteriorul limbii (cazul bacteriilor Rothia), sau vor fi concentrate doar la exterior (ca în cazul bacteriei Streptococcus).

Pe de altă parte, bacteriile care preferă un mediu cu mai puțin oxigen formează parcele care se lărgesc spre partea centrală a limbii, în jurul celulelor epiteliale umane.

Cei 756 de microbi din gură

Studiul a fost efectuat pe mostre obținute de la 21 de voluntari. Foto: iStock

Microbiomul cavității bucale umane conține până la 756 specii, astfel încât analiza celor mai răspândite microorganisme ar putea fi utilă în special pentru radiografierea bacteriilor predominante din corp.

Pentru a efectua analiza, cercetătorii au apelat la 21 de voluntari sănătoși, cărora le-au prelevat probe de pe limbă.

Folosind etichete fluorescente, au identificat grupuri distincte, fiecare dintre acestea fiind responsabil de producerea de nutrimente pentru organismul uman.

Au identificat 17 genuri bacteriene care sunt adeseori întâlnite pe limbă și au descoperit că, fără excepție, grupurile de bacterii au rămas strâns unite cu membrii aceluiași gen și uneori chiar din aceeași specie.

Bacteriile din gură sunt organizate pe grupuri

Foto: SlideShare

Dintre aceste 17 genuri de bacterii, au identificat trei care au fost prezente la toți indivizii care au făcut parte din studiu: Actinomyces, Rothia și Streptococcus.

Primele erau distribuite predominant în apropierea părții centrale a celulelor epiteliale, în timp bacteriile din genul Rothia au fost identificate mai ales la exteriorul epiteliului și printre alte comunități bacteriene.

Bacteriile din genul Streptococcus au format o crustă subțire situată spre exteriorul limbii și în rânduri subțiri spre interior. Analizând imaginile, cercetătorii au putut înțelege modul în care aceste colonii se formează și cresc în timp.

Deși există foarte multe studii despre microoroganismele care trăiesc în noi, este prima dată când cercetătorii au putut observa comunitățile microbiene de pe limbă într-un asemenea detaliu.

Cunoașterea locurilor unde se adună diferite specii și modul în care se organizează poate dezvălui mult mai mult despre cum funcționează bacteriile și cum se organizează acestea în organismul uman.

Ca să știi mai mult, citește „Enigmele științei”

După secole de salturi uriașe în domeniul științei – de la tiparniță la fisiunea nucleară -, ne punem întrebarea: A mai rămas ceva de descoperit și de cercetat și în secolul XXI? Știința ridică la fel de multe întrebări precum acelea la care a găsit deja răspunsuri. Toate intră în categoria „enigme ale științei”, care își așteaptă rezolvarea.

Și, cine știe, poate chiar unii dintre dumneavoastră, dragi cititori tineri, veți contribui, într-un fel sau altul, la dezlegarea lor.  Există cazuri celebre de mari oameni de știință – Faraday, Darwin, Einstein etc. – al căror drum în carieră le-a fost determinat de citirea, în adolescență, a unor modeste cărți de popularizare a științei.

Însă, de multe ori, dezlegarea unei enigme științifice duce la descoperirea alteia noi – și așa mai departe. Newton, unul din marile genii ale omenirii – cu modestie – a scris, la sfârșitul cărții sale „Principiile matematice ale filosofiei naturale”, tipărită în 1689, următoarele cuvinte:

„Nu știu cum arăt eu în fața lumii, dar mie mi se pare că sunt un băiat care se joacă pe țărmul mării și se distrează căutând din timp în timp pietricele colorate sau o scoică roșie, în timp ce marele «ocean al adevărului» se întinde necunoscut în fața mea”.

Deși între timp au fost făcute multe descoperiri științifice, „pietricelele colorate” nu s-au epuizat, oceanul adevărului vă așteaptă ! Tocmai de aceea, știința continuă să fie vie și atât de fascinantă. Pentru mai multe informații privind temele puse în discuție, cititorii sunt invitați să consulte bibliografia care a stat la baza documentării autorului, anexată la sfârșitul acestei cărți.

„Enigmele științei” se găsește cu reducere pe eMag sau pe Libris.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Alte articole interesante

Lasă un comentariu