7 minți strălucite din Grecia Antică, savanți care au pus bazele științei moderne

Savanții din Grecia Antică sunt cunoscuți astăzi în special ca teoreticieni, dar activitatea multora dintre ei s-a întins dincolo de domeniul speculației. Invențiile din timpul Revoluției Industriale și numeroase realizări științifice moderne ar fi fost imposibile fără contribuția minților strălucite din Grecia Antică.

Bazele medicinei, ingineriei, biologiei și astronomiei moderne au fost puse de aceste șapte minți extraordinare, cu mai bine de două mii de ani în urmă.

1

Hipocrate a pus bazele medicinei moderne

Juramantul lui Hipocrate 01
Foto: Wikimedia

Hipocrate, cel mai vestit medic din Grecia Antică, a rămas în istorie în special datorită jurământului care descrie îndatoririle morale ale unui doctor în exercitarea profesiei sale.

Însă, dincolo de jurământul pe care îl depun și astăzi medicii la începutul carierei, cea mai mare realizare a lui Hipocrate a fost abordarea științifică a medicinei.

Hipocrate i-a îndemnat pe medici să examineze corpul uman și să caute cauzele fizice ale bolilor, o idee revoluționară într-o vreme în care maladiile erau considerate pedepse din partea zeilor, iar medicii erau, în același timp, și preoți.

2

Herodot a scris prima cronică istorică din Europa

Cunoscut drept părintele istoriei, autorul grec Herodot a scris prima cronică istorică din Europa. Călător pasionat și excelent povestitor, Herodot a înregistrat și mai târziu a compilat istoria Greciei, a Egiptului și a Asiei de Vest între anii 550 î.e.n. și 479 î.e.n.

Spre deosebire de predecesorii săi, care au lăsat relatări istorice fragmentate sau locale, Herodot a fost primul care a consemnat istoria unei regiuni geografice întinse, pe parcursul unui secol.

Deși marcate de subiectivism, multe dintre scrierile sale s-au dovedit a fi adevărate, iar consemnările sale sa despre războaiele greco-persane sunt cea mai precisă relatare a acestor evenimente.

3

Aristotel a fost primul care a clasificat organismele vii

Aristotel
Foto: Tzenik / Unsplash

Este de notorietate că Aristotel a fost unul dintre cei mai importanți filosofi greci. Un amănunt mai puțin cunoscut este că Aristotel a fost și un om de știință remarcabil.

Avea cunoștințe vaste de biologie, chimie și chiar psihologie. Printre cele mai faimoase lucrări ale sale se numără descrierea detaliată a speciilor de animale, motiv pentru care este considerat părintele zoologiei.

În plus, Aristotel a fost primul care a clasificat organismele vii în funcție de complexitatea lor – de la plante la animale -, iar o mare parte din lucrările sale teoretice în domeniul biologiei au rămas în mare parte neegalate până în secolul XIX.

4

Teofrast a catalogat 500 de specii de plante

Fresca
Aristotel, Teofrast și Straton din Lampsacus. Fragment dintr-o frescă pictată de Carl Rahl pe porticul Universității din Atena (circa 1888). Foto: Wikimedia

Teofrast a fost unul dintre cei mai faimoși elevi ai lui Aristotel și primul botanist din istoria Europei. În 323 î.e.n., când Aristotel s-a retras din activitate, Teofrast a preluat conducerea Lykeion, faimoasa academie a lui Aristotel din Atena.

În cele mai celebre lucrări ale sale, „Cercetare asupra plantelor”, Teofrast a descris și a catalogat 500 de specii de plante.

5

Hiparh a identificat poziția a sute de stele

Hiparh este cunoscut drept părintele trigonometriei, dar acesta nu a fost doar un matematician, ci și un astronom genial. Hiparh a consemnat poziția a aproximativ 850 de stele, a urmărit mișcarea Lunii și a Soarelui și a prezis cu exactitate apariția eclipselor de Soare și de Lună.

Se crede, de asemenea, că Hiparh a inventat o versiune timpurie a astrolabului, un instrument folosit de astronomii antici pentru a localiza stelele și planetele.

6

Heron din Alexandria a construit primul motor cu aburi cunoscut

Heron din Alexandria
Foto: Science Photo

Matematicianul și inginerul Heron din Alexandria este considerat cel mai mare experimentator al Antichității.

În afară de numeroasele sale contribuții teoretice la știință, Heron a construit primul motor cu aburi cunoscut, cu aproape două mii de ani înainte de Revoluția Industrială.

Deși ne-au rămas doar fragmente din lucrările sale de inginerie, acestea sunt fără îndoială impresionante. Printre altele, Heron a inventat mecanisme pentru teatrele grecești, inclusiv o piesă de teatru complet mecanizată, cu o durată de aproape zece minute, acționată de un sistem de frânghii, noduri și mașini simple, mișcate de o roată dințată.

7

Ctesibius a pus bazele pneumaticii

Ceas hidraulic
Reproducere a ceasului hidraulic al lui Ctesibius, expusă la Muzeul Tehnologiei din Salonic. Foto: Wikimedia

De-a lungul vieții sale, inventatorul și matematicianul grec Ctesibius a creat unui număr impresionant de dispozitive foarte utile. A fost primul care a folosit și documentat aerul comprimat și pompele cu piston, realizare datorită căreia este considerat părintele pneumaticii.

Studierea proprietăților aerului i-a permis să construiască prima orgă din istorie. Inventatorului grec i se atribuie, de asemenea, meritul de a fi îmbunătățit ceasul de apă (clepsidra), care a rămas cel mai precis ceas până în secolul XVII, când a fost inventat ceasul cu pendul.

Ca să știi mai mult, citește „Ceasul deșteptător al lui Platon și alte invenții antice uimitoare”

Omul modern crede că dispune de cele mai noi tehnologii și că este beneficiarul celor mai mari progrese științifice, dar arheologia și studiul textelor antice arată că aceasta este o concepție greșită.

„Ceasul deșteptător al lui Platon” dezvăluie o serie de invenții ale civilizațiilor antice care s-au pierdut în timp și ne amintește că au existat unele tehnologii ale căror secrete, chiar și cu cele mai noi echipamente și cunoștințe, încă nu am reușit să le deslușim.

Cartea adună poveștile a sute de dispozitive antice, invenții și descoperiri din întreaga lume, de-a lungul secolelor. De la primul telescop până la invenția arbaletei și de la dinții falși etrusci până la ceasurile mecanice chinezești timpurii, aceasta este o privire fascinantă asupra epocilor, care erau mult mai complexe și avansate din punct de vedere tehnologic decât ne dăm seama uneori.

Grecii aveau focul grecesc, o armă teribilă, iar romanii aveau sticla incasabilă și betonul care se întărea singur în apa de mare. Unele civilizații au reușit chiar să încorporeze nanotehnologia în produsele lor, chiar dacă nu înțelegeau prea bine de ce funcționau aceste procese.

James Russell ne ajută să pătrundem în mințile geniale ale civilizațiilor antice și ne avertizează să nu avem o părere atât de bună despre noi înșine, pentru ca ceea ce creăm astăzi să nu fie într-o zi uitat pentru totdeauna.

„Ceasul deșteptător al lui Platon și alte invenții antice uimitoare” se găsește cu reducere pe Cărturești, Elefant sau Libris.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Alte articole interesante

2 comentarii la „7 minți strălucite din Grecia Antică, savanți care au pus bazele științei moderne”

  1. Fara indoiala ca Pitagora, Arhimede si Eratostene pot fi adaugate celor sapte pentru a ajunge la o cifra rotunda(10) si care scoate in evidenta in acelasi timp conceptul “zero”, un concept absolut revolutionar pentru matematica.

    Răspunde

Lasă un comentariu