7 dintre cele mai bizare morți din Antichitate

„Doamna cu coasa” bate la ușa tuturor la un moment dat, fără discriminare. În vreme ce majoritatea oamenilor speră la un final pașnic, eventual avându-i la căpătâi pe cei dragi, alții își pun capăt zilelor sărind în vulcani (cum au făcut acești japonezi, se exemplu).

Într-adevăr, istoria a înregistrat multe morți neobișnuite, de la execuții la accidente ieșite din comun. Totuși, din pomelnicul kilometric, în acest articol ne concentrăm pe șapte cazuri.

De la dramaturgul ucis cu o broasă țestoasă la filosoful îngropat în balegă, iată unele dintre cele mai bizare morți din Antichitate.

1

Eschil a fost ucis de o broască țestoasă căzută „din cer”

Moartea lui Eschil 01
Gravură reprezentând momentul morții lui Eschil. Foto: Wikimedia

Cunoscut drept părintele tragediei, Eschil este unul dintre cei mai mari dramaturgi din istoria literaturii. Potrivit autorului roman Valerius Maximus, în 458 î.e.n., dramaturgul și-a găsit sfârșitul după ce un vultur care zbura pe deasupra lui ducând în cioc o broască țestoasă i-a confundat capul chel cu o piatră și a lăsat broasca să cadă.

Animalul l-a lovit pe Eschil în cap, provocându-i moartea. Ulterior, Pliniu a sugerat că Eschil era afară la momentul morții fiindcă auzise o profeție conform căreia urma să fie ucis de un obiect căzut de sus, astfel că îi era frică să intre în casă, crezând că se va dărâma peste el.

2

Mitridate a murit acoperit cu miere și mâncat de insecte

Atunci când vine vorba de uciderea aproapelui, inventivitatea omului pare să nu cunoască limite. Mitridate a fost un soldat din armata regelui persan Artaxerxes al II-lea. Potrivit lui Plutarh, în anul 401 î.e.n. Mitridate l-a ucis pe rivalul lui Artaxerxes, Cirus.

Dorind să își consolideze imaginea de conducător neînfricat, Artaxerxes răspândit zvonul că el însuși îl ucisese pe puternicul Cirus. Atunci când Mitridate, aflat sub influența alcoolului, le-a spus tuturor povestea reală, regele s-a înfuriat și l-a condamnat la moarte prin scafism.

Scafismul era o metodă de execuție deosebit de crudă. Condamnatul era legat de o barcă sau de un buștean scobit, iar corpul îi era uns cu miere, pentru a atrage insectele.

Zilnic, condamnatul era forțat să consume lapte și miere, până ajungea să sufere de diaree. Excrementele se adunau în barcă și atrăgeau și mai multe insecte, care își depuneau ouăle în carnea omului.

Odată ce eclozau, larvele devorau carnea condamnatului. Moartea era lentă și foarte dureroasă. Potrivit lui Plutarh, Mitridate a murit după 17 zile de chin, acoperit cu lapte, miere și propriile lui excremente.

3

Lui Marcus Licinius Crassus i-au turnat pe gât aur topit

Marcus Licinius Crassus, general și politician roman, este considerat unul dintre cei mai bogați oameni din istorie. A înăbușit revolta sclavilor condusă de Spartacus și a fost membru al Primului Triumvirat, alături de Iulius Cezar și de Pompei.

După ce a pierdut bătălia împotriva parților, desfășurată la Carrhae în 53 î.e.n., Crassus a fost ucis într-un mod „sclipitor”: i-au turnat pe gât aur topit.

Potrivit lui Plutarh, după ce Crassus a murit, cadavrul a fost decapitat, iar capul a fost folosit drept recuzită într-o producție a tragediei „Bacantele”, de Euripide. A fost cu adevărat tragic.

4

Hypatia din Alexandria a fost jupuită de vie cu cochilii de stridii

Hypatia din Alexandria
Hypatia din Alexandria este prinsă de creștinii furioși. Foto: Pinterest

La începutul secolului V, viața socială din orașul egiptean Alexandria era marcată de rivalitatea dintre guvernatorul roman Oreste și episcopul creștin Chiril.

Cum Hypatia, matematician și astronom, era adepta neoplatonismului, doctrină ce încuraja folosirea logicii în dauna misticismului, în oraș au început să circule zvonuri conform cărora savanta lua parte la practici satanice și îl încuraja pe Oreste să persecute creștini.

Drept urmare, în martie 415, o gloată de creștini furioși a răpit-o și a dus-o într-un fost templu păgân transformat în biserică. Acolo, au dezbrăcat-o și i-au smuls carnea cu cochilii de stridii.

După ce au ucis-o, i-au ciopârțit trupul, apoi i-au dat foc.

5

Heraclit din Efes a murit îngropat în balegă

Heraclit a fost un filosof grec care a trăit în secolul VI î.e.n. Este cunoscut pentru faptul că l-a ridiculizat pe Pitagora, pe care îl considera ignorant, și a afirmat că Homer merita să fie bătut.

Potrivit biografului Diogene Laertios, Heraclit îi ura atât de mult pe intelectualii din Efes, încât în cele din urmă a decis să se retragă din societate, colindând munții și hrănindu-se cu ierburi.

Istoricii cred că iritabilitatea lui Heraclit ar fi putut fi cauzată de faptul că suferea de hidropizie, o boală care cauzează umflarea dureroasă a membrelor.

Heraclit din Efes. Foto: World History Encyclopaedia

O anecdotă spune că Heraclit, încercâns să scape de hidropizie, s-a îngropat în balegă de vacă, în speranța că umflăturile aveau să fie vindecate de căldura eliberată excremente.

Potrivit unei alte versiuni a poveștii, după ce s-a acoperit cu balegă, Heraclit a fost devorat de câini.

6

Empedocle a sărit într-un vulcan

Filosoful grec Empedocle, care a trăit în secolul V î.e.n., era un orator desăvârșit. La un moment dat, a început să se laude că are puteri supranaturale, inclusiv capacitatea să vindece bolile, să oprească îmbătrânirea și să controleze vremea.

Potrivit biografului Diogene Laertios, pentru a-și convinge adepții că era nemuritor precum zeii, Empedocle a decis să sară în vulcanul Etna, însă vulcanul i-a înghițit trupul și a „trimis” înapoi doar o sanda.

7

Chrysippus a murit de râs

O anecdotă spune că în anul 206 î.e.n. filozoful stoic Chrysippus a râs de propria glumă până a murit.

Diogene Laertios oferă două relatări diferite despre moartea acestuia. În prima dintre ele, filosoful privea un măgar mâncând smochine și a strigat:

„Acum dă-i măgarului niște vin, ca să spele smochinele!”

Imediat după aceea a început să râdă și nu s-a mai putut opri. În a doua relatare, Chrysippus a fost cuprins de amețeală după ce a băut prea mult vin și a murit la scurt timp după aceea.

Ca să știi mai mult, citește „Ceasul deșteptător al lui Platon și alte invenții antice uimitoare”

Omul modern crede că dispune de cele mai noi tehnologii și că este beneficiarul celor mai mari progrese științifice, dar arheologia și studiul textelor antice arată că aceasta este o concepție greșită.

„Ceasul deșteptător al lui Platon” dezvăluie o serie de invenții ale civilizațiilor antice care s-au pierdut în timp și ne amintește că au existat unele tehnologii ale căror secrete, chiar și cu cele mai noi echipamente și cunoștințe, încă nu am reușit să le deslușim.

Cartea adună poveștile a sute de dispozitive antice, invenții și descoperiri din întreaga lume, de-a lungul secolelor. De la primul telescop până la invenția arbaletei și de la dinții falși etrusci până la ceasurile mecanice chinezești timpurii, aceasta este o privire fascinantă asupra epocilor, care erau mult mai complexe și avansate din punct de vedere tehnologic decât ne dăm seama uneori.

Grecii aveau focul grecesc, o armă teribilă, iar romanii aveau sticla incasabilă și betonul care se întărea singur în apa de mare. Unele civilizații au reușit chiar să încorporeze nanotehnologia în produsele lor, chiar dacă nu înțelegeau prea bine de ce funcționau aceste procese.

James Russell ne ajută să pătrundem în mințile geniale ale civilizațiilor antice și ne avertizează să nu avem o părere atât de bună despre noi înșine, pentru ca ceea ce creăm astăzi să nu fie într-o zi uitat pentru totdeauna.

„Ceasul deșteptător al lui Platon și alte invenții antice uimitoare” se găsește cu reducere pe Cărturești, Elefant sau Libris.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Alte articole interesante

Lasă un comentariu