6 sculpturi fascinante și secretele lor nebănuite

Există sculpturi cu imperfecțiuni evidente, dar care au un efect magic asupra privitorului. Altele sunt uimitoare mulțumită unor caracteristici misterioase create de sculptor.

Pe lângă factorul estetic, sculpturile ne pot fascina datorită metodei prin care au fost create, prin modul în care au fost descoperite sau fiindcă au făcut obiectul vreunui litigiu privitor la proprietarul lor de drept.

În continuare, îți prezentăm o listă cu șase capodopere care au influențat arta modernă și misterele care le înconjoară.

1

Fermecătoarea Venus din Milo fără brațe

Venus din Milo. Foto: Marble Sculpture

În urmă cu mai bine de două milenii, Alexandros din Antiohia, un sculptor din perioada elenistică, a realizat o reprezentare în marmură a unei zeițe grecești. Astăzi o cunoaștem drept „Venus din Milo” sau „Afrodita din Milo”.

Creată în jurul anului 100 î.e.n., opera înfățișează, cel mai probabil, zeița greacă a dragostei și a frumuseții, Afrodita. Nuditatea și erotismul ei sunt copleșitoare, chiar și în lipsa brațelor. Pentru romani, numele acestei zeițe era Venus.

Sculptura a reapărut în 1820 pe insula Milos din Marea Egee și a devenit imediat motiv de dispută. Atât trupele franceze, cât și cele turcești doreau să pună mâna pe capodoperă.

Până la urmă, francezii au reușit să trimită statuia în Franța. Încă se dezbate dacă brațele statuii au fost desprinse în urma acestei confruntări sau dacă ele lipseau deja la momentul descoperirii.

Opera l-a inspirat pe Salvador Dali să realizeze o replică de ghips, cunoscută ca „Venus din Milo cu sertare”, în 1936.

2

Nike din Samotracia, zeița victoriei, fără brațe și cap

Un alt artefact prețios de la Luvru este statuia de 5.4 metri a zeiței Nike. Statuia o reprezintă pe zeitatea greacă a victoriei înaripată. Acestei opere îi lipsesc și mai multe părți decât lui Venus, însă acest fapt îi dă un aer de autenticitate.

Statuetă a zeiței Nike descoperită în Vani, Georgia (stânga) și o reprezentare artistică expusă în fața unei biserici. Foto: Wikimedia

Cioplită în marmură pariană aurită și numită „Victoria înaripată din Samotracia”, originile acestei reprezentări a lui Nike sunt învăluite în mister, la fel ca istoria pierderii brațelor și a capului statuii.

Piesa, datând din secolul II î.e.n., a fost probabil realizată pe Rodos, insula grecească celebră pentru că adăpostea una dintre cele șapte minuni ale lumii antice, Colosul din Rodos.

Însă sculptura, descoperită în 1863, poartă numele altei insule grecești: Samotracia. Au existat numeroase încercări de a restaura capul și brațele statuii, însă fără niciun rezultat.

3

Statuia lui Lucifer din Belgia

Detalii ale sculpturii „Le Génie du Mal”. Foto: Wikimedia

În Catedrala Sfântul Pavel din Liege, Belgia, se află o statuie celebră a lui Lucifer, îngerul căzut. Este o piesă de marmură în stil neogotic, însă nu este originalul care a fost instalat în biserică în 1842.

„Geniul Răului”, așa cum este numită statuia, a fost creația sculptorului belgian Guillaume Geefs. Statuia a fost comandată pentru a înlocui „Îngerul Morții”, o sculptură controversată realizată de fratele lui Guillaume, Joseph.

Sculptura lui Joseph a fost condamnată fiindcă îl reprezenta pe Lucifer ca fiind prea frumos și prea sexualizat, lucru inacceptabil pentru o catedrală.

Sculptura lui Guillaume, care este, de asemenea, parțial nudă, include detalii menite să confere un ton mai serios întregii opere.

Pe lângă expresia facială îngrijorată, Lucifer ține în mâna stângă o coroană și un sceptru frânt. Aceste obiecte indică pierderea poziției sale între îngeri.

4

„David” al lui Michelangelo, imaginea perfecțiunii, a fost cioplit în marmură imperfectă

Una dintre multele capodopere pe care Michelangelo, geniul Renașterii italiene, le-a lăsat moștenire lumii este statuia lui David, o figură biblică celebră.

Piesa poate fi văzută în Florența, la Galleria dell’Academia, unde a fost mutată în 1873. În 1991, un bărbat a adus pagube piciorului statuii, lovind-o cu un ciocan.

„Uriașul” David. Foto: Accademia.org

Incidentul a scos la lumină un detaliu interesant legat de compoziția statuii. S-a observat că marmura se degrada mai repede decât alte tipuri de marmură.

Asta nu înseamnă că David se va dezintegra curând, pentru că specialiștii au luat măsuri de precauție ca să protejeze mai bine opera de artă.

5

Misterioasele sculpturi cu văl ale lui Raffaele Monti

Raffaele Monti a fost un sculptor italian din secolul XIX care a devenit celebru pentru sculpturile sale din marmură cu efecte de iluzionism.

Vestale cu văl, de Raffaele Monti. Foto: Wikimedia

O privire aruncată asupra sculpturilor sale, cum ar fi „Fecioara vestală cu văl”, ne arată prezența unui voal transparent ce pare să cadă peste fața statuii.

Aspectul cel mai fascinant este că vălul, care apare și în alte sculpturi ale lui Monti, este din marmură, la fel ca restul compoziției.

Pentru a obține acest efect deosebit, Monti a folosit un tip de marmură care avea două straturi distincte, unul opac și mai dens și altul semitransparent.

Monti lucra marmura în atelier până când obținea efectul de transparență. Astfel, sculptura pare că poartă un văl. Mulțumită operelor sale ieșite din comun, Monti a devenit celebru în Anglia, unde a fugit după implicarea în Primul Război Italian de Independență (1848-1849).

6

Un Moise neobișnuit, cu coarne

Detaliu cu capul încornorat al lui Moise. Foto: Wikimedia

Și această operă a lui Michelangelo are trăsături ciudate. Statuia a fost sculptată în 1513-1515, adică la aproximativ 15 ani după statuia lui David.

Sculptura urma să împodobească mormântul luxos al Papei Iulius al II-lea, în Roma. Interesant este faptul că Moise are două coarne pe cap.

Este posibil ca Michelangelo, precum alți artiști ai vremii, să-l fi creat pe Moise cu coarne din cauza unei greșeli de traducere din Biblie. Artistul a folosit o copie a Vulgatei, Biblia pe care Sfântul Ieronim a tradus-o în latină în 405.

O descriere a lui Moise îi informează pe cititori că acesta avea coarne pe cap, în loc să spună că „radia lumină” (aceasta ar fi traducerea corectă). Este vorba de cuvântul ebraic „keren”, care poate să însemne atât „lumină”, cât și „coarne”.

În biserica San Pietro in Vincoli din Roma, unde se află mormântul lui Iulius al II-lea, statuia lui Moise trebuia să ocupe partea superioară a memorialului.

Ideea lui Michelangelo privitoare la mormânt nu s-a realizat niciodată și memorialul a rămas mai mic, dar totuși magnific. Statuia cu coarne a rămas la nivelul de jos, însă este principalul motiv pentru care oamenii vizitează această biserică.


Distribuie:

Citește în continuare

Abonează-te gratuit la newsletter și vei primi în fiecare dimineață pe email cele mai interesante articole, filme și recomandări.
Fii fără grijă, nu facem spam.
>