6 mari oameni de știință care s-au născut în sărăcie

Se spune că sărăcia nu este o virtute; cu greu ai putea găsi ceva nobil în suferința cauzată de foame. Și totuși, uneori tocmai cele mai grele clipe te ajută să descoperi în propria-ți persoană resurse nebănuite.

Iată câțiva dintre cei mai mari oameni de știință din istorie, șase savanți ale căror începuturi umile în viață le fac realizările cu atât mai ieșite din comun.

1

Niccolo Tartaglia

Niccolo Tartaglia (1500 – 1557) a pus bazele balisticii. Foto: Wikimedia

Când Niccolo avea șase ani, tatăl său a fost ucis de tâlhari, băiatul și mama sa ajungând să trăiască într-o sărăcie lucie. Dar ghinionul nu s-a oprit aici: când a atins vârsta de 12 ani, orașul său natal, Brescia, a fost atacat de francezi (care au masacrat peste 40.000 de localnici).

Niccolo s-a adăpostit într-o biserică, dar un soldat a intrat după el și i-a dat cinci lovituri de sabie la cap și la față, lăsându-l pe jumătate mort. Cum mama lui nu avea bani să plătească vreun medic, l-a tratat ea însăși așa cum a știut mai bine.

De pe urma șocului atacului, Niccolo a rămas bâlbâit, alegându-se cu porecla „tartaglia” („bâlbâitul”). Mulțumită îngrijirilor primite de la mama sa, băiatul a supraviețuit. La maturitate, ca să-și ascunsă cicatricile, nu își rădea barba niciodată.

Niccolo Tartaglia a pus bazele științei modernă a balisticii și a propus soluții generale pentru ecuațiile cubice.

2

Iacob Berzelius

Iacob Berzelius (1779 – 1848). Foto: Wikimedia

Tatăl suedezului Iacob Berzelius a decedat când băiatul avea doar patru ani. Mama lui s-a recăsătorit, dar a murit și ea pe când Iacob a atins vârsta de nouă ani.

Articolul continuă mai jos

Abonează-te gratuit la newsletter și vei primi zilnic pe email cele mai interesante articole, filme și recomandări!

Click pentru abonare ▸

Fii fără grijă, nu facem spam.

Băiatul a fost îngrijit de tatăl său vitreg până la 12 ani, când a ajuns să locuiască la o mătușă alcoolică. Scârbit de această femeie, a ales să trăiască pe stradă.

La 13 ani, Iacob Berzelius a fost primit la o școală bisericească, unde le dădea lecții elevilor înstăriți care, în schimb, îi plăteau cursurile și cazarea. A lucrat la diverse ferme în timpul vacanțelor, dormind prin grajduri.

Jacob Berzelius a fost unul dintre fondatorii chimiei moderne. A descoperit trei elemente chimice, fiind primul om care le-a măsurat greutatea atomică.

3

Michael Faraday

Michael Faraday (1791 – 1867) ținând o prelegere. Foto: Wikimedia

Michael Faraday s-a născut într-o familie săracă. Tatăl său avea sănătatea șubredă, drept pentru care era rareori apt de muncă. La 13 ani, Michael a început să livreze colete și apoi a intrat ucenic la o legătorie de cărți.

Câțiva ani mai târziu, fascinat de cărțile științifice pe care le-a citit în legătorie, a asistat la o prelegere a marelui chimist Humphry Davy. Michael a transcris prelegerea, a legat-o și i-a trimis-o lui Davy.

Savantul l-a plăcut pe loc pe tânărul curios. Faraday a devenit astfel asistentul și secretarul științific al lui Davy, o poziție de care nu s-a bucurat deloc: soția lui Davy, provenind dintr-o familie bogată, îl trata batjocoritor pe Michael din cauza originilor sale umile.

Michael Faraday a descoperit inducția electromagnetică, legătura dintre lumină și magnetism, benzenul și a efectuat prima lichefiere a unui gaz la temperatura camerei.

4

Mary Anning

Mary Anning a dat un impuls uriaș paleontologiei. (1799 – 1847). Foto: Wikimedia

Părinții lui Mary au avut zece copii, dar condițiile grele în care au trăit au făcut ca doar doi dintre aceștia să ajungă la vârsta maturității.

Când Mary avea aproximativ un an și jumătate, o vecină în grija căreia fusese plasată momentan și alte două femei s-au pus la adăpost sub un copac, urmărind o competiție ecvestră organizată în localitate.

S-a iscat o furtună, iar copacul a fost lovit de un trăsnet care le-a ucis pe loc pe toate cele trei femei. Mary, însă, a supraviețuit, fiind reanimată de doctor cu ajutorul unor băi fierbinți.

Mary și familia sa locuiau într-o casă situată atât de aproape de țărm, încât apa le trecea pragul atunci când marea era agitată. Nu a avut parte de educație convențională, ci a învățat să citească și să scrie la școala de duminică.

Mary Anning a devenit cea mai mare descoperitoare de fosile a epocii sale, influențând puternic noua știință a paleontologiei.

A reușit să-și depășească limitele induse de lipsa educației formale, impunându-se drept unul dintre cele mai importante nume din lume în studiul fosilelor.

5

Srinivasa Ramanujan

Srinivasa Ramanujan (1887-1920). Foto: Wikimedia

Srinivasa s-a născut într-o familie foarte săracă. Copil genial, a început să descopere lucruri importante în matematică încă din adolescență.

Scria cu cretă pe o tablă pentru elevi, transcriind doar cele mai importante rezultate pe hârtie, un bun pe care cu greu și-l putea permite. Au fost ani în care s-a culcat flămând de multe ori.

Dotat cu o memorie formidabilă, a înmagazinat un număr imens de formule și constante matematice. A murit la 33 de ani, probabil din cauza unor complicații provocate de dizenterie.

Srinivasa Ramanujan a elaborat aproape 4.000 de teoreme, conjecturi și ecuații matematice. Una dintre funcțiile create de el stă azi la baza teoriei coardelor în fizică.

6

Linus Pauling

Linus Pauling (1901 – 1994). Foto: Wikimedia

Tatăl lui Linus a murit când băiatul avea nouă ani. Ca să facă față cheltuielilor, mama sa a închiriat una dintre camerele casei familiei.

L-a sprijinit cu mari rezerve atunci când venea vorba de educație și îi considera aspirațiile de a merge la facultate niște simple mofturi. Însă Linus și-a sfidat mama și, în cele din urmă, a fost admis la facultate.

Mama lui l-a ajutat să obțină un loc de muncă destul de bine plătit ca ucenic de mașinist, în speranța că astfel îl va face să nu se mai gândească la universitate. Însă băiatul a demisionat de la fabrică și a ales facultatea, făcând diverse munci ca să se poată întreține pe perioada studiilor.

Linus Pauling a avut o realizare inegalabilă: este singurul om care a primit două premii Nobel (și alții au mai primit dubla distincție, dar în echipă cu alți savanți) – primul a fost pentru chimie (1954), iar al doilea a fost pentru pace (1962).

A publicat peste 1.200 de studii și cărți, dintre care 850 despre subiecte științifice. A fost unul dintre fondatorii chimiei cuantice și a pus bazele biologiei moleculare și ale geneticii moleculare.


Distribuie:

Citește în continuare

Lasă un comentariu