5 tehnologii antice avansate care n-ar trebui să existe

Ideea de tehnologii antice avansate poate părea bizară. Trăim cu iluzia că, de fapt, noi – oamenii prezentului – controlăm tehnologia cea mai dezvoltată.

Credem că le suntem superiori „strămoșilor noștri primitivi” din toate punctele de vedere. Oare, chiar așa să fie?

Dacă lucrurile stau așa, de ce unele tehnologii antice îi uimesc chiar și pe oamenii de știință de azi?

tehnologii antice avansate

Una dintre cele mai stranii moșteniri ale lumii antice: hieroglifele de pe o grindă din templul lui Seti I de la Abydos, din Egipt. Ce sunt acestea? Aparate de zbor și mașini de luptă sau simplul rezultat al suprapunerii unor straturi distincte de hieroglife sculptate în epoci diferite?

Istoricii descoperă dovezi care indică faptul că unii dintre oamenii din antichitate erau avansați în modalități pe care oamenii moderni încă nu le stăpânesc.

În continuare, îți prezentăm o listă cu cinci tehnologii antice avansate care vor schimba felul în care privești trecutul.

1. Tehnologii antice avansate – Cupa lui Licurg

Iată primul exemplu de pe lista noastră cu tehnologii antice avansate. Cupa lui Licurg este un pocal antic roman care se află la British Museum, în Londra.

Poate că te întrebi ce aspect al unui pocal ar putea fi avansat din punct de vedere tehnologic. Nici oamenii de știință nu au observat nimic deosebit legat de acest obiect, până când l-au ținut în lumină.

Au descoperit că pocalul pare verde atunci când este privit din față. Când este iluminat dintr-un alt unghi, pocalul devine de un roșu aprins.

tehnologii antice avansate

Cupa lui Licurg este unul dintre cele mai bizare (și greu de explicat) obiecte pe care Antichitatea ni le-a lăsat moștenire

În 1990, cercetătorii britanici au încercat să dezlege misterul acestui obiect. Ei au descoperit că sticla era plină de particule de aur și argint, care erau de o mie de ori mai subțiri decât un fir de păr.

În principiu, romanii au descoperit nanotehnologia, știința de a manipula particule incredibil de mici, pe care au utilizat-o pentru a fabrica pocalul.

Pentru a realiza această operă de artă, romanii au măcinat aur și argint în particule mult mai mici decât boabele de nisip și le-au încrustat în sticlă, în proporții potrivite. Astfel, au produs efectele subatomice pe care oamenii moderni abia au început să le înțeleagă în ultimele decenii.

tehnologii antice avansate

Cupa lui Licurg a fost proiectată astfel încât să își schimbe culoarea în funcție de lumina proiectată și de lichidul turnat în ea. Să fi avut rolul de detector de otrăvuri? Nu putem decât să speculăm

Oamenii de știință au fabricat o replică a cupei lui Liccurg și au descoperit că pocalul își schimba probabil culoarea în funcție de lichidul cu care era umplut.

Mai mult, obiectul reușește să detecteze diferitele substanțe din apă mai bine decât senzorii moderni. Cu alte cuvinte, știința s-ar putea să folosească această tehnologie din epoca lui Cezar pentru a îmbunătăți detectorii moderni de substanțe.

2. Tehnologii antice avansate – „GPS-ul” vikingilor

Navigatul pe ocean în vremurile antice era un lucru extrem de dificil, ținând cont de faptul că marinarii nu aveau GPS sau busole de mare precizie pe vapoarele lor șubrede. Dacă voiai, de exemplu, să ajungi din Europa în America, puteai la fel de bine să ajungi în Madagascar, fiindcă apa arată peste tot la fel.

Oamenii de știință nu înțelegeau cum vikingii au reușit să călătorească în linie dreaptă din Scandinavia în Groenlanda și înapoi, cale de aproximativ 2.600 de kilometri.

tehnologii antice avansate

Cercetătorii spun că acest cristal, descoperit într-o epavă, ar putea să fi fost „inima” busolei care funcționa chiar și în absența luminii vizibile cu ochiul liber

Apoi, în 1948, într-o mănăstire din secolul XI, s-a găsit un artefact viking, despre care s-a ajuns la concluzia că este o busolă nemaipomenit de avansată.

Înainte de apariția busolelor magnetice, marinarii antici trebuiau să găsească drumul folosind cadrane solare, care indicau timpul și direcția prin felul în care umbra cădea pe un disc. După cum îți poți imagina, iarna sau într-o zi cu nori erau la fel de folositoare ca ghicitul în frunze de ceai sau sacrificarea unei capre pentru Odin.

Însă busola vikingă, cunoscută ca „discul Uunartoq”, reușea să treacă peste aceste dificultăți. Cadranul solar era foarte sofisticat și avea mai multe dispozitive care indicau punctele cardinale.

tehnologii antice avansate

Discul Uunartoq a fost descoperit în 1948, într-o mănăstire ridicată în Groenlanda. Se pare că era folosit de vikingi pe post de busolă, pentru a se orienta la traversarea apelor Atlanticului de Nord

Relatările medievale privitoare la acest obiect fac referință la existența unui cristal „magic”, care îi permitea să funcționeze chiar și atunci când soarele nu era vizibil. Suntem destul de cinici ca să punem termenul de „magic” între ghilimele.

Însă cercetătorii cred că un anumit tip de cristal pus în dispozitiv ar fi putut crea un tipar pe disc, dacă era expus chiar și la o lumină slabă. Astfel, vikingii puteau să găsească direcția dorită.

Când au testat dispozitivul, oamenii de știință au descoperit că avea o marjă de eroare de patru grade, comparabilă cu cea a busolelor moderne. Chiar și după teste, încă nu știm totul despre busolă, fiindcă jumătate din ea lipsea când a fost descoperită.

3. Tehnologii antice avansate – Forajele de mare adâncime din China

Sarea era o resursă foarte valoroasă în lumea antică, fiind folosită în special la conservarea alimentelor. Când trăiești într-o țară atât de mare cum este China, nu prea poți să faci un drum până la plajă și să iei niște apă de mare din care să obții sarea.

Și cum calea ferată avea să fie inventată abia peste 2.000 de ani, chinezii s-au văzut nevoiți să sape, în căutarea „aurului alb”. Și nu o făceau folosind numai lopeți.

tehnologii antice avansate

Sondele de foraj din China antică, folosind diverse terminații dure pentru penetrarea solului

Chinezii au inventat o sondă uriașă, alcătuită dintr-un trunchi de bambus prevăzut cu un capăt de fier. Mai mulți oameni mânuiau acest dispozitiv pentru a fora adânc în pământ.

Poate că aveau un aspect precar, însă, în secolul III, puțurile de sare puteau deja ajunge la uluitoarea adâncime de 140 de metri. Metodele de foraj erau ingenioase și sofisticate.

Chinezii au proiectat un catalog întreg de vârfuri de foraj pentru diferite situații. Ei aveau chiar și modalități de a remedia surpările din subteran de la suprafață, unde se aflau în siguranță.

tehnologii antice avansate

Sondă antică de sare din China, pusă în mișcare cu ajutorul forței oamenilor sau a animalelor de povară

În unele dintre aceste puțuri se aflau și depozite de gaz metan și ele au fost numite „puțuri de foc”. Însă această problemă, la început explozivă, a devenit un bun de preț când chinezii și-au dat seama că puteau folosi acest gaz natural ca să se alimenteze cu energie.

Chinezii utulizau conducte de bambus, care puteau transporta apa sărată și gazul la mare distanță. Conductele erau instalate chiar și pe sub drumuri.

4. Tehnologii antice avansate – Placarea metalelor (mai bună decât cea modernă)

Știm că oamenii din Evul Mediu și cei dinaintea lor aveau abilitatea de a îmbrăca materialele în straturi subțiri de metal, cum ar fi aurul și argintul. De fapt, metodele lor funcționau chiar mai bine decât cele folosite astăzi.

Din acest punct de vedere, încă nu am ajuns din urmă Evul Mediu. Însă asta nu e totul: Pilonul de Fier este o coloană aflată în Complexul Qutb din Delhi, India.

tehnologii antice avansate

O minune neînțeleasă a Antichității: stâlpul de fier inoxidabil din India

Coloana a fost construită în jurul anului 400 și le dă mari bătăi de cap arheologilor și metalurgiștilor, deoarece au trecut 1.600 de ani și încă nu s-a erodat.

Studiile desfășurate asupra pilonului de fier arată că acesta are o compoziție cu un conținut neobișnuit de ridicat de fosfor, care pare să fi apărat metalul de sub el de elementele naturii.

tehnologii antice avansate

Fosforul ajută la formarea unui strat subțire de rugină inofensivă, care ține departe rugina corozivă. Compoziția pilonului nu este un accident: lucrările din fier anterioare lui nu conțin fosfor, în timp ce alte câteva structuri ulterioare au o compoziție similară.

Așa că putem spune că indienii au inventat placarea cu metal și că tehnica lor este eficientă chiar și după trecerea sutelor de ani.

5. Tehnologii antice avansate – „Roboții programabili” din Grecia

Dacă te afli în căutarea dovezilor privitoare la existența călătoriei în timp, trebuie să i te adresezi lui Heron din Alexandria. Heron a fost mintea din spatele primului motor cu aburi, a primelor uși automate și a primului spectacol cu roboți, în secolul I  al erei noastre.

Însă acestea nu erau cele mai impresionante realizări ale sale. Cercetătorii spun că Heron este autorul primului „robot programabil”.

tehnologii antice avansate

Robotul lui Heron din Alexandria, reconstruit. De fapt, dispozitivul era un așa-numit „automaton” (repeta un set de mișcări prestabilite), spre încântarea spectatorilor

Poate părea caraghios să numim construcția lui Heron un „robot”, ținând cont de faptul că este vorba de un cărucior de lemn cu trei roți, pus în mișcare cu sfori, în loc de electricitate.

Însă, folosind un sistem sincronizat de greutăți și scripeți, obiectul se putea mișca singur și putea să ia curbele la colțuri. În ciuda faptului că este primitiv, specialiștii în calculatoare spun că acesta este principiul în virtutea căruia operează toți roboții.

Numai că „limbajul de programare” al lui Heron era, de fapt, un complex sistem de sfori. Cercetătorii au reconstruit dispozitivul pentru a demonstra că funcționează și că nu era doar produsul imaginației febrile a lui Heron.

Heron n-a făcut mare lucru cu automatonul lui, în afară de a oferi o distracție maselor. Cel puțin asta se cunoaște deocamdată despre această invenție deosebit de ingenioasă.

Articole fascinante

>