5 specii de plante și de animale care există doar datorită oamenilor

Găsim pe internet o sumedenie de articole despre specii de animale sau de plante care au dispărut din cauza oamenilor. Prin vânatul excesiv sau prin poluarea pe care o produce, civilizația noastră a dus la dispariție specii întregi, însă impactul omului asupra naturii nu este întotdeauna negativ.

Chiar dacă pare greu de crezut, pe Terra trăiesc animale și plante care există tocmai mulțumită acțiunii oamenilor. Iată câteva dintre ele.

1

Grâul

Recolte de grau
Foto: Wikimedia

Deși pare greu de crezut, grâul există doar datorită cultivării selective, un procedeu care, de-a lungul secolelor, a transformat o plantă sălbatică și pipernicită într-un aliment de bază în aproape toate colțurile lumii.

Grâul a fost cultivat pentru prima dată cu aproximativ 11.600 de ani în urmă în regiunea cunoscută astăzi sub drept Cornul Abundenței sau Semiluna Fertilă (delimitată de climatul secetos al Deșertului Sirian la sud și de ținutul muntos din Anatolia la nord).

În timp, prin reproducere selectivă, planta a început să facă semințe tot mai mari, ajungându-se în final la cereala pe care o cunoaștem astăzi sub denumirea de grâu.

Există o teorie conform căreia „domesticirea” grâului a fost unul dintre factorii care au stat la baza dezvoltării agriculturii, care a dus la înflorirea fără precedent a civilizației umane.

2

Porumbul

Porumb
Foto: alianzanahuaca.org

Porumbul este consumat, sub o formă sau alta, în întreaga lume. Este o plantă versatilă, fiind utilizată și la creșterea animalelor sau la producerea de îndulcitori.

Strămoșul acestei cereale, o plantă numită teosint, nu semăna deloc cu porumbul modern. Istoria „domesticirii” porumbului are mai multe etape.

Prima a început în urmă cu aproximativ 9.000 de ani, în America Centrală, urmată de o a doua etapă, în urmă cu aproximativ 2.000 de ani, care a avut loc în zonele joase din America de Sud.

teosint porumb
Grafică: Incredibilia

Diferența dintre porumbul modern și strămoșul său este uluitoare. Primele plante de porumb cunoscute produceau un singur știulete, care măsura doar aproximativ 25 de milimetri.

Porumbul modern produce mai mulți știuleți, iar un știulete măsoară, în medie, 16.5-18 centimetri lungime.

3

Carasul auriu

Carasul auriu este un exemplu perfect de reproducere selectivă, deoarece peștii pe care îi vedem astăzi în acvariile din întreaga lume nu ar fi existat fără intervenția oamenilor.

Carasul auriu există doar de aproximativ un mileniu și este o subspecie de crap crescută selectiv pentru a obține o anumită colorație și dimensiune.

Carasul auriu
Foto: Pinterest

Inițial, crapul asiatic a fost crescut ca sursă de hrană, dar lucrurile au început să se schimbe în China în timpul dinastiei Jin (265-420).

În acea perioadă, crescătorii au observat exemplare care, datorită unei mutații genetice, aveau solzii de culoare roșu aprins, portocaliu și galben.

Au ales să reproducă acești pești cu indivizi cu aspect asemănător. Cu timpul, coloritul galben-portocaliu a devenit dominant, iar în timpul dinastiei Tang (618-907) carașii aurii au început să populeze iazurile ornamentale.

Oamenii au continuat să se „joace” cu reproducerea selectivă până în urmă cu aproximativ o mie de ani, când carasul auriu modern (Carassius auratus) a devenit unul dintre cei mai populari pești ornamentali.

4

Cartoful

Cartofi
Foto: Actualidad Ambiental

În fiecare an, milioane de tone de cartofi sunt consumate în întreaga lume, un lucru extraordinar având în vedere începuturile modeste ale acestei plante.

Cartoful există datorită reproducerii selective a unei singure specii (Solanum brevicaule), începută acum 7.000-10.000 de ani de populația indigenă din Peru.

La începuturi, cartofii (Solanum tuberosum) erau amari și în mare parte necomestibili. Însă prin milenii de încrucișare selectivă, cartoful a devenit una dintre cele mai importante culturi din America de Sud, iar apoi din întreaga lume.

Istoricii cred că această plantă a fost în mare parte responsabilă pentru explozia demografică de pe continentul sud-american, care a avut loc între 1700 și 1900.

5

Țânțarul din metroul londonez

Nu toate speciile care există datorită omului au fost dezvoltate în mod intenționat. Țânțarul de la metroul londonez (Culex molestus) există doar datorită înclinației noastre de a săpa tuneluri în pământ pentru a ne facilita deplasarea dintr-un loc în altul.

C. molestus a fost descoperit în 1775, iar specia a apărut probabil în urma adaptării la galeriile subterane create de oameni.

Deși își trage numele de la metroul londonez, unde poate fi întâlnit, specia a fost observată pentru prima dată în Egipt la sfârșitul secolului XVIII.

De atunci, a fost depistată în America de Nord și de Sud, Europa, Asia, Africa și Australia. Aceste insecte nu seamănă cu nicio altă specie de țânțar, deoarece s-au adaptat complet la viața în subteran.

Tantarul de la metroul londonez
Foto: Wikimedia

În New York, trăiesc în sistemul de canalizare și în rețeaua de metrou, deși părăsesc aceste locuri pentru a se înfrupta cu sânge uman. Intră în casele oamenilor în special prin gurile de aerisire și prin subsoluri.

În timp, specia a devenit pe deplin adaptată traiului în mediul urban, ceea ce este neobișnuit pentru țânțari. Aceste insecte cauzează numeroase probleme, inclusiv răspândirea virusurilor West Nile și Ross River și a altor boli.

Ca să știi mai mult, citește „Istoriile alimentației. Ce va să zică a mânca”

„Ce mâncau oamenii cu mii de ani în urmă? Ce vor mânca peste un secol? Cum și unde au apărut focul, agricultura, creșterea animalelor? Ce mâncau împărații romani? Dar cei chinezi sau regii Franței? Cum mâncau supușii lor? Cum se explică interdicțiile alimentare din fiecare religie? A dispărut cu adevărat canibalismul? Ce legături sunt între sexualitate și alimentație? Cum și unde au apărut restaurantele? Cine a inventat pizza? Cine mănâncă insecte? Dar alge? Ce mănâncă bogătașii de astăzi? Ce popoare se hrănesc cel mai bine? Se va putea asigura o alimentație sănătoasă pentru zece miliarde de oameni? Vom fi oare obligați să mâncăm ceea ce ne va impune o inteligență artificială? Oare mâine vom mai sta la masă împreună?

Această vastă frescă înfățișează modul în care am trecut de la o alimentație variată, naturală și abundentă la produse alimentare standardizate, industriale și făcute pe bandă rulantă, otrăvuri și pentru om, și pentru natură. Ea dezvăluie imensa putere economică, ideologică și politică a industriei alimentare, precum și legăturile mai puțin cunoscute dintre mâncare și conversație, dintre alimentație și putere sau dintre ceea ce mâncăm și geopolitică.

Înțelegerea acestei istorii este fundamentală dacă doriți să vă preocupați de propriul dumneavoastră regim alimentar, să mâncați sănătos și bine – și să salvați natura, de care depinde supraviețuirea omenirii.” (Jacques Attali)

„Istoriile alimentației. Ce va să zică a mânca” se găsește cu reducere pe Cartepedia, Cărturești, Elefant sau Libris.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Alte articole interesante

Lasă un comentariu