Luna: Coincidențe cosmice stranii pe care știința nu le poate explica

Mai întâi, faptele: cu diametrul de 3.474 kilometri, Luna este de aproape patru ori mai mică decât Pământul. Toți sateliții naturali din Sistemul Solar gravitează în jurul planetelor în zona ecuatorului, Luna – nu. Rocile de pe Lună conțin urme de metale procesate, precum alamă, uraniu 236 și neptuniu 237.

Altfel spus, Luna este unul dintre cele mai misterioase corpuri cerești din Sistemul Solar, având numeroase proprietăți pe care oamenii de știință nu le pot explica.

De fapt, Luna este atât de ieșită din comun, încât Robert Jastrow, primul președinte al Comisiei de Explorare a Lunii (NASA), a numit-o „Piatra Rosetta a planetelor”.

Ca să ne facem o idee despre cât bizar este satelitul Pământului, merită amintit ce spunea Robin Brett, un alt cercetător NASA:

„Ar fi mai ușor să explicăm de ce Luna nu ar trebui să existe, decât de ce există”.

Luna este cel mai ciudat corp din Sistemul Solar

Totuși, ce face ca Luna să fie atât de specială? În primul rând, este un corp ceresc de mari dimensiuni. Cu diametrul de 3.474 de kilometri, are aproximativ un sfert din diametrul Pământului.

Exceptând relația Pluto-Charon (satelitul lui Pluto), dimensiunea Lunii în raport cu Pământul este cea mai mare dintre cele care au fost descoperite până acum în univers.

Foto: Pinterest

Luna are o orbită ciudată, singura de acest tip pe care astronomii au descoperit-o sistemul nostru solar. Toți ceilalți sateliți își gravitează planetele în zona ecuatorului.

Însă satelitul nostru se comportă cu totul aparte și gravitează Pământul la un unghi de cinci grade. Are curs și viteză precise, care îi permit să funcționeze „corect” în raport cu Pământul. Cu alte cuvinte, Luna nu ar trebui să fie unde se află acum.

Al doilea lucru bizar este că solul de pe Lună are o compoziție similară celei a Pământului, situație care nu a mai fost descoperită niciunde în spațiu.

În toate celelalte cazuri, sateliții și planetele au structuri fundamental diferite. Iar dacă aceste detalii nu ți-au stârnit curiozitatea, ciudățeniile continuă.

Ceva parcă nu se leagă…

Unele roci lunare conțin metale procesate precum alamă, uraniu 236 și neptuniu 237, elemente care se pot obține exclusiv pe cale artificială. Uraniu 236 este un reziduu nuclear care se găsește în uraniul folosit sau reprocesat.

Și mai interesant, neptuniu 236 este un metal radioactiv rezultat din producerea plutoniului în centralele nucleare.

luna coincidente cosmice stranii_compressed

Aceste caracteristici cu totul speciale ale Lunii i-au determinat pe cercetătorii Mihail Vasin și Alexander Șcerbakov, membri ai Academiei Ruse de Științe, să scrie, în anii ’70, articolul intitulat „Este Luna creația unei inteligențe extraterestre?”

Această lucrare a produs rumoare în comunitatea științifică, dar nu a schimbat cu nimic lucrurile dintr-un motiv foarte simplu: nimeni nu poate furniza vreo explicație validă cu privire la aceste măsurători.

Mai mult, laureatul premiului Nobel pentru Chimie Harold Urey s-a declarat șocat de conținutul de titan al rocilor aduse de astronauți de pe Lună.

Mostrele de minerale reprezintă un mister absolut pentru lumea de știință, deoarece nimeni nu poate explica prezența titanului.

Cu alte cuvinte, Luna noastră – „simbolul suprem al misterelor” – își merită pe deplin această coroană, pentru că nu are nimic în comun cu niciun alt corp ceresc.

Și, parcă tocmai pentru ca enigma să rămână neelucidată până la sfârșitul timpului, gândiți-vă că în orice zi, din orice loc al Pământului, vedem mereu aceeași față a Lunii. De ce?

Matematică ciudată – Numerologia milelor

  • Raza Lunii = 1.080 mile = 3 x 360
  • Rază Pământului = 3.960 mile = 11 x 360
  • Rază Pământului + Raza Lunii = Raza de 5.040 mile = 1 x 2 x 3 x 4 x 5 x 6 x 7 = 7 x 8 x 9 x 10
  • Diametrul Pământului = 7.930 mile = 8 x 9 x 10 x 11

Oare toate aceste dimensiuni sunt simple coincidențe? Poate fi imaginată o inteligență care le-a aliniat pe toate atât de precis doar într-un „colț” de univers?

În videoclipul de mai jos sunt prezentate și mai multe coincidențe. Urmărindu-le, vei înțelege și mai bine de ce relațiile dintre Pământ, Lună și Soare sunt cu totul speciale.


În continuare, află cum plănuiau oamenii să ajungă pe Lună acum 400 de ani. Apoi, descoperă povestea lui Eugene Shoemaker, singurul om care a fost înmormântat pe Lună.

Ca să știi mai mult, citește „O plimbare prin Univers. Carte de relaxare astronomică”

Astronomul Adrian Șonka își invită cititorii de toate vârstele la o plimbare de-a lungul și de-a latul Universului cunoscut. Vei afla ce presupune cu adevărat o călătorie în spațiu și cum se simte când zbori cu 28 000 km/h, cum se vede Pământul de pe fereastra hubloului, cum ar fi viața pe celelalte planete din Sistemul Solar (de ce e „grea” viața pe Venus și de ce e așa de „prăfuit” Marte) și unde e cel mai bine să programezi o viitoare vacanță (scuba-diving pe planetele joviene, anyone?), cum funcționează aparatul de făcut lumină” (Soarele, nu becul), unde se termină Sistemul Solar și cum se măsoară distanța până la stele, ce este o pitică roșie și ce e o gigantă albastră, care sunt cele mai bune „cartiere” cosmice sau cum poate găsi o maimuță o planetă.

Cu mult umor și într-un stil accesibil și prietenos, Adrian Șonka te învață tot ce ai nevoie ca să te plimbi relaxat printre planete și stele. Adrian Șonka este astronom de mai bine de 20 de ani, timp în care a privit cerul și a învățat să observe multe tipuri de obiecte cosmice: stele variabile, asteroizi, planete, ocultații etc.

„O plimbare prin Univers. Carte de relaxare astronomică” se găsește cu reducere pe Cărturești, Humanitas sau Libris.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Alte articole interesante

Un comentariu la „Luna: Coincidențe cosmice stranii pe care știința nu le poate explica”

  1. Două condiții îndeplinite de Lună, ca noi să vedem tot timpul o singură față a ei: 1. Axa de rotație a Lunii este perpendiculară pe planul de Revoluție. Pământul are o înclinare de aprox 23 grade, și așa avem anotimpuri. 2. Perioada de rotație în jurul axei sale, este egală cu perioada de revoluție în jurul Pământului . Și uite așa, de milioane de ani, vedem o singură față a Lunii !

    Răspunde

Lasă un comentariu