5 lucruri interesante despre echinocțiul de toamnă

Echinocțiul de toamnă, prima zi de toamnă în emisfera nordică, are loc în luna septembrie. Este ziua în care Pământul este perfect înclinat pe laterală față de Soare și astfel ziua și noaptea au o durată egală, oarecum…

În articolul prezentat în continuare lămurim acest aspect și alte patru detalii despre ziua care dă startul toamnei.

1

Echinocțiul de toamnă nu durează o zi întreagă

echinoctiul de toamna
Echinocțiul de toamnă. Foto: Coresi

Deși echinocțiul de toamnă este observat, poate chiar sărbătorit, pe parcursul întregii zile, este de fapt doar un moment în timp; mai exact, este momentul în care Soarele traversează ecuatorul ceresc, o linie imaginară pe cer deasupra ecuatorului Pământului.

În mod normal, Pământul orbitează înclinat pe axa lui cu 23.5 grade. Dar în acest moment precis, axa de rotație nu se înclină nici spre Soare, nici în sens opus.

Pentru anul 2021, acest lucru a avut loc pe 22 septembrie, la 15:21, ora de vară estică. De atunci, Soarele răsare mai târziu și să apună mai devreme pentru cei din emisfera nordică. Cei care locuiesc în emisfera sudică vor vedea opusul.

De fapt, oamenii din emisfera sudică se referă la 22 septembrie ca la echinocțiul de primăvară, un semnal că zilele vor începe să se lungească.

2

Ziua și noaptea nu sunt tocmai egale

Cuvântul „echinocțiu” provine din cuvintele latine aequus (care înseamnă „egal”) și nox (care înseamnă „noapte”), dar ziua și noaptea nu au exact 12 ore fiecare în ziua echinocțiului.

Din cauza refracției luminii solare (adică a „îndoirii” razelor de lumină), Soarele va părea că se află deasupra orizontului în unele locuri, când de fapt se află încă sub acesta.

De asemenea, cei care locuiesc departe de ecuator vor avea zile ceva mai lungi, deoarece Soarele are nevoie de mai mult timp pentru a răsări și apune din punctul lor de vedere. În zilele apropiate de echinocțiu, Soarele ar putea fi vizibil între 12 ore și 6 minute și 12 ore și 16 minute, în funcție de latitudine.

3

Data echinocțiului este variabilă

nicolaus_copernic_05
Două pagini din Calendarium Romanum Magnum. Foto: Wikimedia

Deși echinocțiul de toamnă are loc în general pe 22 sau 23 septembrie, ocazional acesta cade pe 21 sau 24 septembrie. Acest lucru se datorează faptului că sistemul calendaristic folosit în Occident (calendarul gregorian) definește un an ca fiind de 365 de zile, sau durata de timp necesară pentru ca Pământul să orbiteze Soarele.

În realitate, Pământul are nevoie de 365.25 zile pentru a se învârti în jurul Soarelui. Așadar, acest lucru înseamnă că echinocțiul din septembrie a fost cu șase ore mai târziu decât în anul precedent. (Includerea anilor bisecți resetează oarecum data.)

În 2092 și 2096, echinocțiul de toamnă va fi pe 21 septembrie. Ultima dată când a fost la această dată a fost în anul 1000! Poți vedea datele exacte ale echinocțiilor de toamnă și de primăvară, precum și ale solstițiilor de vară și de iarnă până în 2025 la acest link.

4

Echinocțiile aduc aurora boreală

Cu siguranță ai auzit despre acele frumoase manifestări de lumină pe cerul nopții numite aurora boreală. Ei bine, echinocțiul semnalează începutul perioadei în care le putem vedea, continuând în general până la echinocțiul de primăvară din fiecare martie.

Iată de ce: aurorele sunt cauzate de interacțiunea vânturilor solare cu câmpul magnetic al Pământului. Vânturile solare sunt particule de plasmă care scapă din soare și ajung în spațiu.

Datorită înclinării axiale a Pământului, vântul solar poate ajunge mai bine în atmosfera Pământului prin câmpul nostru geomagnetic. Aceste perturbări ale câmpului magnetic al Pământului (numite furtuni geomagnetice) sunt, prin urmare, cele mai puternice și mai probabile primăvara și toamna, comparativ cu vara și iarna.

Particulele care se lovesc de câmpul magnetic al Pământului se ciocnesc cu atomii de oxigen, azot și alte elemente din aer. Aceste particule eliberează în cele din urmă fotoni cu lungimi de undă diferite și, prin urmare, diferitele culori ale aurorelor pe care le putem vedea pe cer.

5

Echinocțiul de toamnă este un motiv de sărbătoare

5 lucruri interesante despre echinocțiul de toamnă
Ziua recoltei. Foto: Pinterest

Există mai multe sărbători asociate cu echinocțiul de toamnă. De exemplu, există festivalul neopăgân Mabon, când sunt sărbătorite strângerea recoltelor și bogăția pământului.

În China și în alte țări asiatice, se sărbătorește festivalul lunii, care are loc întotdeauna la mijlocul lunii septembrie, în jurul lunii de recoltă. Luna recoltei este luna plină cea mai apropiată de echinocțiul de toamnă.

Ca să știi mai mult, citește „O plimbare prin Univers. Carte de relaxare astronomică”

Astronomul Adrian Șonka își invită cititorii de toate vârstele la o plimbare de-a lungul și de-a latul Universului cunoscut. Vei afla ce presupune cu adevărat o călătorie în spațiu și cum se simte când zbori cu 28 000 km/h, cum se vede Pământul de pe fereastra hubloului, cum ar fi viața pe celelalte planete din Sistemul Solar (de ce e „grea” viața pe Venus și de ce e așa de „prăfuit” Marte) și unde e cel mai bine să programezi o viitoare vacanță (scuba-diving pe planetele joviene, anyone?), cum funcționează aparatul de făcut lumină” (Soarele, nu becul), unde se termină Sistemul Solar și cum se măsoară distanța până la stele, ce este o pitică roșie și ce e o gigantă albastră, care sunt cele mai bune „cartiere” cosmice sau cum poate găsi o maimuță o planetă.

Cu mult umor și într-un stil accesibil și prietenos, Adrian Șonka te învață tot ce ai nevoie ca să te plimbi relaxat printre planete și stele. Adrian Șonka este astronom de mai bine de 20 de ani, timp în care a privit cerul și a învățat să observe multe tipuri de obiecte cosmice: stele variabile, asteroizi, planete, ocultații etc.

„O plimbare prin Univers. Carte de relaxare astronomică” se găsește cu reducere pe Cărturești, Humanitas sau Libris.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Alte articole interesante

Lasă un comentariu