Cele mai populare obiecte pe care le folosim astăzi au fost rodul multor ani de cercetare asiduă. De aceea, ne este greu să ne imaginăm că unele invenții care au schimbat lumea au fost făcute din greșeală.
Și totuși, hazardul chiar joacă un rol important în domeniul științei. Fără puțin noroc și fără niște minți sclipitoare care să profite de el, invențiile pe care ți le prezentăm n-ar fi existat.
Geamurile securizate
În 1903, în timp ce lucra în laboratorul său, chimistul francez Edouard Benedictus a lovit din greșeală o sticlă, care a căzut pe jos. Totuși, în loc să se spargă, așa cum ar fi fost firesc, sticla a rămas intactă.
Intrigat de faptul că recipientul nu se făcuse bucăți, Benedictus s-a oprit din ce făcea pentru a-l examina. Chimistul și-a dat seama că în sticla cu pricina ținuse până recent nitroceluloză.
Interiorul sticlei fusese căptușit cu respectiva substanță, care-l făcuse mult mai rezistent la șoc. Inspirat de acest eveniment, Benedictus a început să facă diverse teste, iar la final a produs prima bucată de sticlă securizată, pe care a denumit-o Triplex.
Deși la început producătorii auto nu s-au arătat prea interesați de invenție, în timpul Primului Război Mondial sticla lui Benedictus a devenit mai populară. Astăzi, sticla securizată este esențială pentru orice automobil.
Super glue
În 1942, chimistul Harry Coover lucra din greu pentru a crea un vizor din plastic transparent, pentru arme de precizie. Încercările lui Coover au eșuat lamentabil deoarece substanța pe care a creat-o, cianoacrilatul, se lipea de orice.
Chimistul s-a dat bătut și aveau să treacă șase ani până când substanța avea să-și dovedească utilitatea.
A doua oară când Coover s-a lovit de enervantul cianoacrilat a fost în timp ce lucra la construirea de acoperișuri transparente pentru carlinga avioanelor de vânătoare.
Bineînțeles, substanța n-a fost bună nici de această dată. Totuși, Coover și-a dat seama că cianoacrilatul funcționa extrem de bine pe post de adeziv. Chimistul a brevetat invenția, iar în 1958 celebrul adeziv se vindea deja în întreaga lume.
Invenții care au schimbat lumea: Pliculețele de ceai
Pliculețele de ceai, atât de populare astăzi, au fost invenția accidentală a comerciantului american Thomas Sullivan. În 1908, Sullivan a început să le trimită clienților mostre de ceai, pe care le ambala în mici saci de mătase.
Mulți clienți au presupus că mostrele trebuie folosite la fel ca infuzoarele din metal și au pus în ceașcă săculețul cu totul.
După ce a trimis mostrele, Sullivan a început să primească feedback de la clienți: punguțele de mătase erau țesute prea strâns, împiedicând aroma să iasă.
Așadar, comerciantul a început să folosească tifon în loc de mătase și să vândă ceaiul la pliculeț.
Cuptorul cu microunde
În 1939, fizicianul Percy Spencer lucra pentru Raytheon, un contractor al Departamentului Apărării din SUA. Spencer testa un nou model de magnetron pentru instalațiile radar. După ce a stat în preajma lui, a observat că bucata de ciocolată pe care o avea în buzunar se topise.
Intrigat de fenomen, Spencer a făcut un experiment. A pus lângă tub câteva boabe de porumb, care s-au transformat în popcorn în câteva minute.
După mai multe teste, Spencer și-a dat seama că toate aceste întâmplări s-au petrecut datorită expunerii la energia microundelor. Pe baza descoperirii sale, inginerul a conceput primul cuptor cu microunde, pe care Raytheon l-a brevetat.
În 1947, compania a și reușit să producă primul cuptor cu microunde din lume, care costa 5.000 de dolari.
Invenții care au schimbat lumea: Penicilina
Înainte să existe antibioticele, viața era destul se sumbră și scurtă. Infecțiile făceau mii de victime, iar pentru unii erau chiar o condamnare la moarte.
Din fericire, în 1928, bacteriologul scoțian Alexander Fleming avea să facă o descoperire uluitoare. La acea vreme, infecțiile cu stafilococ puneau mari probleme omenirii, iar Fleming făcea studii pe plăci cu culturi de stafilococ.
Uitând una dintre plăci afară, Fleming a găsit-o mai târziu plină de mucegai și ignorat-o o vreme. Apoi, din pură curiozitate, a analizat respectiva placă și a observat ca împrejurul mucegaiului nu se mai dezvoltau colonii de stafilococ.
Fleming a identificat mucegaiul ca fiind penicilium notatum și a început să studieze posibilitatea de a-l administra ființelor vii, fără a le îmbolnăvi.
Un deceniu mai târziu, Howard Florey și Ernst Chain au reușit să izoleze substanța ucigătoare de bacterii și să o transforme în medicament care a salvat milioane de vieți.
„Primul care a semnalat, în 1885, acțiunea inhibantă a substanțelor elaborate de microorganisme a fost savantul român Victor Babeș; tot el a sugerat că aceste substanțe ar putea fi utilizate în scop terapeutic pentru distrugerea agenților patogeni. Aceste fapte constituie o anticipație genială[judecată de valoare] a savantului român care, cu 50 de ani înaintea descoperirii epocale a lui Fleming (obținerea penicilinei), a intuit efectele practice ce le-ar putea avea pentru terapeutică antagonismul microbian.”
Sursa: Wikipedia
Nu trebuie sa ne surprinda nimic cînd e vorba sa fim dati la o parte de cei care conduc lumea si afacerile ei . Nici Paulescu n-a fost bagat in seama asa ca insulina au descoprerit-o tot EI .
Pe Paulescu l-au ignorat in primul rand din cauza „antisemitismului” pe care il manifesta in declaratiile sale. Concluzia o trageti singuri!
se mai poate aduga si descoperirea pastilei Viagra tot din greseala.
Acum sute de ani se punea lipie mucegaita pe rani doar ca nu stiau ca-i va zice penicilina
Laboratorul lui Fleming era de fapt un garaj in care ploua,iar intr-o zi gaseste o cutie in care insamintase stafilococi mucegaita si cind verifica microbii constata ca acestia disparuse.Cauza era mucegaiul de penicilinum.Dupa ce era celebru a fost chemat in A merica sa viziteze un laborator dotat la zi conform vremurilor.Flemingvede laboratorul curat,bine dotat si zice celor ce l-au imvitat:”Daca aveam si eu un asa laborator nu mai eram astazi celebru”
Multumim pt articol si d.lui vasile pt replica celebra amintita „Daca aveam si eu un asa laborator nu mai eram astazi celebru”