5 genocide transformate în sărbători naționale

Cine ar putea avea ceva împotriva sărbătorilor naționale? De obicei, doar cei care știu ce s-a întâmplat cu adevărat în zilele comemorate.

Multe evenimente importante din trecutul fiecărui stat sunt amintite la date fixe, evocând – de cele mai multe ori – fapte de vitejie ale strămoșilor. Cu toate acestea, există câteva sărbători înconjurate de controversă deoarece evocă orori comise cu bună știință.

De exemplu, chiar dacă auzim despre Ziua Recunoștinței în fiecare an, mulțumită știrilor preluate din presa americană, evenimentele din spatele acesteia sunt mult mai puțin cunoscute.

Câte dintre aceste știri vorbesc de masacrul comis de coloniștii europeni împotriva indigenilor americani?

În continuare, pășim în lumea evenimentelor tragice care au stat la baza unora dintre cele mai faimoase sărbători naționale din jurul lumii.

1

Comemorarea Bătăliei de la Gallipoli

Participanții la ceremonia de marcare a 100 de ani de la bătălia de la Gallipoli, 24 aprilie 2015. Foto: Reuters

În cinstea soldaților căzuți în Bătălia de la Gallipoli (petrecută la 25 aprilie 1915), Turcia a organizat în 2015, la centenar, mai multe evenimente la care au participat lideri ai națiunilor Aliate din Primului Război Mondial, printre care și premierul australian Tony Abbott; John Key, premierul din Noua Zeelandă; și prințul Charles, moștenitorul tronului britanic, împreună cu Harry, unul dintre cei doi fii ai săi.

Problema? Ziua sărbătorii naționale fusese fixată pe 24 aprilie, când armenii comemorează genocidul armean, un proces prin care autoritățile turce au ucis 1.5 milioane de oameni.

Armenii consideră că ziua de 24 aprilie 1915 (cu o zi înainte de Bătălia de la Gallipoli), când autoritățile turce au început să-i adune pe armenii din Constantinopol, a marcat începutul genocidului.

2

Ziua Australiei

Foto: Wikimedia

Oriunde te-ai afla, pe 26 ianuarie, dacă vrei, poți să ridici paharul în cinstea continentului colonizat cu infractori englezi și să sărbătorești Ziua Australiei.

De fapt, sărbătoarea evocă tocmai acest eveniment: sosirea primei flote din Anglia și debarcarea primilor deținuți care au început să lucreze pământul și să pună bazele noii colonii britanice.

Mai rar menționat este faptul că, din 1788 (ziua sosirii deținuților) și până în 1920, populația indigenă din Australia a scăzut de la 750.000 la 60.000 de oameni.

3

Ziua Hispanității

Foto: Wikimedia

De obicei, sărbătorile ale căror denumiri conțin cuvinte ce fac referire la vreo rasă sau naționalitate nu anunță nimic bun.

În Spania, Ziua Hispanității este denumită Fiesta Nacional de España și se celebrează de obicei în jurul datei de 10 octombrie.

Deși evenimentul a mai pierdut din importanță în ultimele decenii, sărbătoarea amintește de primul voiaj al lui Columb peste Atlantic și, astfel, începutul masacrării indigenilor americani.

Activiștii din Badalona, ​​Spania, au cerut ca sărbătoarea să fie interzisă în oraș, întrucât „celebrează genocidul produs în timpul cuceririi Americii și are conotații franchiste”, fiind „o modalitate de a sărbători dictatura”.

4

Ziua ANZAC

Foto: Wikimedia

Ziua ANZAC (acronim de la „Australian and New Zealand Army Corps”) este o sărbătoare organizată la 25 aprilie în onoarea australienilor și neo-zeelandezilor „care au luptat și au murit în războaie și operațiuni de menținere a păcii”.

Este o sărbătoare marcată cu parade militare. Însă, cum australienii s-au ocupat de multe ori de „treburile murdare” ale armatei britanice, mulți oameni cred că această sărbătoare ar trebui ștearsă din calendar.

Principalul motiv se referă la un eveniment petrecut în 1919, când trupele australiene au fost folosite pentru a înăbuși o revoltă a naționaliștilor egipteni.

Trupele australiene care luptaseră în Primul Război Mondial așteptau să navigheze spre casă, când au primit ordin să tragă în mulțimea de protestatari. La finalul revoltei, circa 800 de egipteni zăceau morți.

5

Ziua Recunoștinței

Foto: Wikimedia

Probabil că cel mai faimos genocid care a fost transformat într-o „sărbătoare a familiei” este Ziua Recunoștinței. Sărbătoarea pe care americanii o folosesc ca prilej pentru a se aduna la masă cu familia își are originile într-un eveniment istoric cu adevărat oribil.

În 1637, după ce au descoperit cadavrul unui bărbat alb, coloniștii s-au înarmat și au dat foc unui sat al indigenilor Pequot. Toți cei care au reușit să scape, inclusiv copiii, au fost urmăriți și uciși în mod sistematic.

Potrivit antropologului William Newell, care a condus Departamentul de Antropologie al Universității din Connecticut, SUA, denumirea „Ziua Recunoștinței” ar proveni dintr-un discurs pe care guvernatorul coloniei l-a susținut ulterior, referindu-se la evenimente astfel:

„Este o zi a mulțumirii. De azi înainte, va fi o zi de sărbătoare și de mulțumire pentru supunerea indienilor Pequot.”


Distribuie:

Citește în continuare

>