Un meniu extraordinar – 5 feluri ciudate de mâncare japoneză

Japonia este renumită pentru arhitectura extraordinară, tehnologiile avansate și tradițiile sale puternic și rămâne una dintre cele mai fascinante țări din punct de vedere cultural.

Totuși, nu numai jocurile sportive excentrice, filmele de animație viu colorate și gadget-urile neobișnuite atrag atenția. Diferitele feluri de mâncare japoneză generează același interes.

Deliciile gastronomice japoneze au evoluat în secole de schimbări sociale, politice și economice. Bucătarii din regiune sunt celebri pentru felul în care combină preparatele din jurul lumii cu propriul lor fler culinar.

Accentul este pus pe originalitate și inovație. Astfel, au apărut multe creații noi, interesante și de-a dreptul ciudate. Ți-am pregătit o listă cu diferite feluri de mâncare japoneză.

După cum vei vedea, japonezii aderă la dictonul „încearcă totul măcar o dată” în ceea ce privește mâncarea. Ai avea curajul să încerci aceste feluri de mâncare japoneză?

1. Mâncare japoneză – Sepia și caracatița dansatoare

Sepia și caracatița dansatoare (katsu ika odori-don) sunt delicatese japoneze, dar și un fenomen viral pe internet. După cum sugerează și numele, sepia (sau caracatița) „face acrobații” pentru clienții restaurantului.

Scufundarea în sosul de soia duce la o reacție electrică a tentaculelor creaturii. Mai exact, sarea din sosul de soia face ca tentaculele să se zbată.

Astfel, ai senzația că animalul este încă viu. Sepia sau caracatița comandată este ucisă de puțin timp. Astfel, mare parte a țesutului este încă funcțional.

Clorura de sodiu din sos declanșează mișcarea în neuronii senzoriali ai tentaculelor. O serie de semnale electrice sunt apoi trimise către mușchi.

Acestea cauzează contractarea și relaxarea lor. Celulele din mușchii caracatiței au încă rezerve de energie. Astfel, mișcarea este încă posibilă.

Caracatița dansatoare a iscat controverse în mediul online. Unii oameni au susținut că ar fi vorba de cruzime față de animale. Totuși, creierul caracatiței este îndepărtat în timpul preparării.

Ca rezultat, caracatița este moartă și nu poate simți durerea. Același fenomen are loc atunci când sarea este pusă peste picioarele tăiate ale broaștelor.

Pentru cei cu o înclinație morbidă, să menționăm că același experiment a fost făcut pe cadavrul unui condamnat la începutul secolului XIX.

Caracatița și sepia dansatoare sunt vândute la Ikkatei Tabiji, un restaurant din Hakodate. În mod obișnuit, se servesc cu orez, icre de somon și frunze de shiso.

2. Mâncare japoneză – Shiro-uo (guvizi la gheață)

mâncare japoneză

Iată încă un exemplu de mâncare dansatoare. Spre deosebire de caracatița dansatoare, aceste creaturi marine sunt uneori vii atunci când sunt consumate.

Shiro-uo sunt pești minusculi, translucizi. Se spune că atunci când ajung în gură, ei fac dansul odorigui. Acest cuvânt japonez se referă la consumarea de viețuitoare marine care încă mișcă.

Aceasta se întâmplă atunci când creatura este vie (de exemplu, shiro-uo) sau moartă (katsu ika odori-don). Dar cel mai adesea shiro-uo sunt consumați atunci când sunt morți.

De exemplu, sunt folosiți ca garnitură pentru orez. Guvizii vii sunt prinși pe coastele insulelor japoneze Kyushu și Honshu și sunt vânduți la prețuri foarte mari.

Diferitele regiuni folosesc diferite feluri de pește în mâncările lor. Bucătarii din Fukoka (Kyushu) folosesc guvizii la gheață. Cei din Iwakuni (vestul Honshu) folosesc plevușca.

Mulți aventurieri se îndreaptă către restaurantul Koharu din Fukoka, pentru a mânca shiro-uo. Restaurantul se află lângă râul Muromi, în care pescarii locali prind shiro-uo.

Odată ajunși în restaurant, peștii sunt amestecați cu oțet și ouă. Cu bețișoarele pregătite, clienții sunt lăsați să admire dansul odorigui.

În funcție de dorința clientului, peștii sunt apoi mestecați sau înghițiți întregi.

3. Mâncare japoneză – Viespi, albine și larvele lor

mâncare japoneză

Pentru cei mai mulți dintre noi, aceste insecte sunt o pacoste la picnicuri. Pentru japonezi, ele sunt o gustare delicioasă.

De fapt, se știe că împăratul Hirohito era un entomofag împătimit. El avea o dietă formată din viespi și orez.

În Japonia există așa-numiții vânători de viespi, oameni care pun bucăți mici de carne pe pantele împădurite din centrul Japoniei. Ei așteaptă ca insectele carnivore să ducă o bucată spre stup.

De fiecare bucățică de carne este atașat un steag mic și alb, care îi permite vânătorului să ia urma viespii în aer. După ce stupul este detectat, viespile sunt amețite cu fum.

Apoi, sunt luate bucăți din stupul plin cu larve. Acestea sunt folosite în gastronomia japoneză. Conserve cu larve de viespi pot fi cumpărate din magazine, iar pachete cu larve de albine pot fi cumpărate de la distribuitoare automate.

Vânătorii caută stupurile viespii asiatice gigantice folosind o tehnică similară. Viespile adulte sunt ademenite într-un container mare care conține alcool shochu.

Acolo, ele sunt lăsate să fermenteze. Rezultatul este un suc de viespi foarte tare, bogat în vitamina C și proteine.

Între timp, larvele sunt prelevate din stup. Ele sunt folosite la o varietate de feluri de mâncare, cum ar fi aperitivele, ciorbele și tempura.

Faptul că în Japonia se mănâncă insecte „a pus țara pe hartă”. Turiștii în căutare de senzații tari sosesc aici din lumea întreagă.

Ei vor să încerce greierii cu orez, pupele de mătase și gândacii de apă gigantici care sunt gătiți aici. Îți lasă gura apă. Sau poate nu…

4. Mâncare japoneză – Înghețata ciudată

Japonia este celebră pentru înghețata ei ciudată. Multe dintre ingredientele neortodoxe din această înghețată îți vor șoca papilele gustative.

Există o aromă pentru fiecare gust. Astfel, este folosită carnea crudă de cal și lalelele. Una dintre cele mai populare atracții din Tokyo este Orașul Namja, din Namco.

Acolo se afla Orașul Înghețatei, care a fost închis. Dar, după închiderea muzeului, au apărut buticuri cu înghețată.

În epoca sa de glorie, Orașul Înghețatei era celebru pentru că oferea înghețată cu arome de cerneală de caracatiță, sos de soia, stridii, înotătoare de rechin, bere și whiskey.

În fiecare an, Japonia sărbătorește Ziua Înghețatei. Pe 9 mai, în prefectura Saitama, împătimiții înghețatei sărbătoresc degustând cele peste 100 de arome.

Unele dintre rețetele mai neobișnuite includ crabul, țiparul și caracatița. Înghețata de caracatiță și de meduză poate fi găsită și în prefecturile Kimamoto (Kyushu) și Hamamata (Honshu).

În orașul Bizen, este posibil să cumperi înghețată care conține bucăți de stridii prăjite. Și dacă ți-ai dorit vreodată înghețată de viperă, o vei găsi în Japonia.

Aroma deosebită a acestei înghețate lasă de dorit. Unii spun că are gust de vomă. Alții, mai îngăduitori, spun că are o aromă de usturoi și migdale.

Mulți japonezi cred că reptila veninoasă, numită mamushi, are puternice calități afrodisiace și îmbunătățește sistemul nervos și pe cel circulator.

5. Mâncare japoneză – Lapți de pește (Shirako)

mâncare japoneză

Iată ultima intrare de pe lista noastră cu mâncare japoneză. Japonezilor le plac lapții de pește. Dar acest fel de mâncare s-a răspândit în întreaga lume, inclusiv în România.

Americanii îl numesc milt. Japonezii îl numesc shirako. Rușilor le place moloka (lapți de hering). Shirako îți aduce aminte de aspectul de labirint plin de șanțuri și fisuri al creierului.

Shirako este, de fapt, săculețul plin cu spermă al unui pește. Săculețul este cel mai adesea extras de la peștele cod, dar el poate fi prelevat și de la somn, peștele balon și peștele undițar.

Shirako este servit într-o varietate de formate. Uneori, bucătarii prăjesc aparatul reproductiv în aluat sau îl pun într-o oală fierbinte.

Pentru împătimiți, această mâncare japoneză este adeseori servită crud, cu ceapă verde, praz și o umplutură de citrice. În ceea ce privește gustul, săculețul plin de spermă este cremos, puțin dulce și are o aromă de tofu.

Acest fel de mâncare nu are un aspect foarte estetic. În schimb, are o valoare nutritivă înaltă: este plin de vitamina B, calciu, potasiu și proteine. Acum, caviarul pare ceva mai atrăgător…

Articole fascinante

>