5 descoperiri arheologice care nu pot fi explicate ușor

Multe mistere ale trecutului nu pot fi elucidate pentru că lipsesc datele scrise, iar probele arheologice recuperate sunt puține, incomplete ori în mare parte distruse.

Totuși, datorită eforturilor istoricilor de a pune cap la cap toate dovezile, ne bucurăm ocazional de descoperiri care aduc lumină asupra secretelor istoriei.

Iată cinci cazuri de descoperiri arheologice în care – cel puțin deocamdată – dovezile obținute nasc mai multe întrebări decât răspunsuri…

1

Mumiile naturale din San Bernardo, Columbia

Foto: Sara Munoz / The Wall Street Journal

Ce anume atrage mulțimile în fiecare an orașul columbian San Bernardo? Mumiile din cimitirul inundat. Iată un mister pe care oamenii de știință încă nu l-au elucidat.

În 1957, după ce un cimitir din localitate a fost inundat, localnicii au fost nevoiți să înlăture rămășițele umane. Muncitorii au descoperit cu uimire că unele corpuri fuseseră mumificate în mod natural, în sicriele lor.

Mulți localnici cred că acest fenomen s-a datorat unei diete speciale a celor ce fuseseră îngropați aici, care conținea fructele chayote (Sechium edule) și guatila.

Totuși, asta nu explică de ce s-au păstrat atât de bine și hainele celor îngropați în acest cimitir din San Bernardo.

2

Omul din La Venta, Mexic

Foto: Pinterest

Această fotografie înfățișează un cap de piatră olmec gigantic din La Venta, Mexic. În timpul săpăturilor din anii ’40-’50 s-au găsit 17 astfel de capete care, după cum era de așteptat, au generat foarte multe întrebări.

Arheologii încă se întreabă cum de au reușit oamenii din acea vreme să creeze statui atât de mari și de grele, ce unelte au folosit și cum au putut să transporte materialele.

Civilizația olmecă (mai veche decât Maya) reprezintă una dintre cele mai mari enigme ale istoriei.

3

Orașul pierdut din deșertul Kalahari, din Africa de Sud

Foto: Pinterest

Marele explorator canadian Guillermo Farini (pseudonimul lui William Leonard Hunt) a descris într-o lucrare un oraș misterios, descoperit în deșertul Kalahari în 1885.

Raportul a fost transmis către Royal Geographical Society, în Marea Britanie, împreună cu o colecție de schițe și fotografii, iar Farini a publicat și o carte în care a descris descoperirile în detaliu.

Farini, unul dintre primii occidentali care au străbătut deșertul Kalahari, susținea că orașul fusese construit în formă de arc de cerc, iar unele secțiuni erau îngropate în nisip la momentul descoperiri ruinelor.

Profesorul A. J. Clemente, care a cercetat imaginile și istoria locului, a presupus că orașul descris în raportul lui Farini era o simplă aglomerare de roci naturale, care doar semănau cu zidurile unei așezări umane.

De la publicarea raportului, au fost organizate cel puțin 25 de expediții în Kalahari, în zona indicată de Farini, însă oamenii de știință nu au reușit să localizeze zidurile descrise de exploratorul canadian.

4

Mormântul Reginei Roșii, Mexic

În 1994, arheologii au descoperit în Palenque (oraș al mayașilor) o cameră mortuară. Au găsit aici un sicriu cu rămășițele unei femei, acoperite cu praf roșu.

S-au găsit înăuntru și câteva colecții de perle, iar în jurul craniului fusese așezată o diademă. La fața locului au fost găsite, de asemenea, și bucăți din ceea ce fusese cândva o mască funerară.

Foto: Pinterest

Potrivit cercetătorilor, Regina Roșie avea la momentul morții sale în jur de 60 de ani. Aceasta a fost o constatare interesantă, deoarece puterea era moștenită de obicei doar de bărbați.

Din câte se știa până la data acestei descoperiri, femeile nu erau onorate în asemenea grad încât să fie îngropate alături de comori precum cele găsite în sicriul Reginei Roșii.

Cine a fost această femeie și câtă putere a fost concentrată în mâinile sale? Deocamdată, nu se știe…

5

Mormântul lui Alexandru cel Mare

Foto: Pinterest

Într-una dintre versiunile privind locul unde se află mormântul lui Alexandru cel Mare se menționează că trupul marelui cuceritor a fost depus într-un sicriu de aur, care a fost trimis la Memphis, în Egipt, iar de acolo în Alexandria (oraș fondat de Alexandru), unde i s-a pierdut urma.

S-a crezut o vreme că sarcofagul lui Alexandru cel Mare a fost găsit în Sidon (Liban), deoarece războinicul cu coif de leu sculptat pe una dintre laturi semăna foarte mult cu Alexandru cel Mare.

Mai târziu, s-a descoperit că acesta era, de fapt, sicriul regelui din Sidon. Cu toate acestea, căutările nu s-au oprit aici.

În 2014, în centrul Macedoniei a fost descoperit mormântul unui comandant militar presupus a fost contemporan cu Alexandru cel Mare. Chiar dacă unii istorici sunt convinși că acestea sunt rămășițele lui Alexandru, locul de ohihnă al acestuia este căutat în continuare.

Ca să știi mai mult, citește cartea „Conchistadorii prin ochii aztecilor”

Până când a apărut această carte, republicată de nenumărate ori, unica mărturie referitoare la cucerirea Americii era cronica scrisă de spaniolii victorioși. Miguel León-Portilla a pus laolaltă, cu o incomparabilă iscusință, textele traduse din limba nahuatl în spaniolă de Ángel María Garibay pentru a ne oferi viziunea celor învinși: cum au văzut indienii din Tenochtitlan, Tlatelolco, Texcoco, Chalco și Tlaxcala lupta împotriva conchistadorilor și nimicirea finală a lumii aztece. Enumerare a semnelor care au anunțat dezastrul, descriere a înaintării lui Cortés, cronică a luptei eroice a vechilor mexicani în apărarea culturii și a vieții lor, elegie a unei civilizații care s-a pierdut pentru totdeauna, „Conchistadorii prin ochii aztecilor” este o carte clasică și o lectură indispensabilă.
Cartea „Conchistadorii prin ochii aztecilor” se găsește cu reducere pe Cartepedia, Cărturești, Elefant sau Libris.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Alte articole interesante

Lasă un comentariu