Unde sunt oameni, este și gunoi. Întinse pe sute de hectare, mormanele deșeurilor noastre ating înălțimi colosale. Unele gropi de gunoi sunt eficiente, moderne și avansate, altele sunt un pericol iminent pentru sănătatea oamenilor și pentru mediu.

Pe măsură ce populația crește, locurile unde aruncăm deșeurile cresc și ele, ajungând uneori la proporții inimaginabile. Iată cinci dintre cele mai mari gropi de gunoi create vreodată.

De-a lungul a trei decenii, până când a fost închisă, pe 31 octombrie 2013, locuitorii orașului Los Angeles au aruncat peste 130 de milioane de tone de deșeuri în groapa de gunoi Puente Hills.

Era cea mai mare groapă de gunoi din SUA, iar astăzi în zonă încă există un complex de recuperare a materialelor ce pot fi refolosite. Groapa de la Puente Hills a fost deschisă în 1957, ca proprietate privată.

În perioada de vârf, putea primi până la 13.200 de tone de gunoi într-o singură zi. Gazul metan generat de deșeuri era convertit de o turbină care genera 50 de MW de energie electrică, suficient pentru a alimenta 70.000 de case.

Acum, o parte din locul pe care a fost groapa de gunoi de la Puente Hills este amenajată ca parc.

Groapa Malagrotta, de lângă Roma, are capacitatea de 60 de milioane de tone. La sfârșitul anilor ’70, era o groapă de gunoi ilegală, dar a fost autorizată în 1984.

Malagrotta primește zilnic între 4.500 și 5.000 de tone de gunoi, fiind cea mai mare groapă de gunoi municipală din Europa. Metanul produs de gunoiul care se descompune este captat și folosit pentru a genera electricitate.

Însă groapa a cauzat probleme de mediu considerabile în Valea Galeria. Aerul, stratul acvifer și solul au fost contaminate cu arsenic, mercur și cantități mari de amoniac, azot și bacterii.

Acoperind o zonă de peste trei kilometri pătrați, cu mormane atingând înălțimea de 20 de metri, Laogang, de lângă orașul chinez Shanghai, este una dintre cele mai mari gropi de gunoi din Asia.

Primește până la 10.000 de tone de gunoi în fiecare zi, adică jumătate din deșeurile produse de locuitorii orașului, potrivit autorităților din Shanghai.

Gazul metan rezultat generează anual 102 MW de energie electrică, folosită pentru a alimenta 100.000 de case. Compania franceză Veolia este cea care se ocupă de procesul de generare a energiei electrice la rampa Laogang.

Până când a fost închisă, în decembrie 2011, groapa de gunoi Bordo Poniente, din Ciudad de Mexico, acoperind o suprafață de 3.7 kilometri pătrați, primea 12.000 dintre cele 15.000 de tone de deșeuri produse în fiecare zi în oraș. Era cea mai mare rampă de gunoi din America Latină.

A fost înființată în 1985 pe fundul unui lac care secase, cu scopul de a depozita reziduurile rezultate în urma cutremurului care avusese loc în acel an în Ciudad de Mexico.

Aici au fost depozitate în jur de 70 de milioane de tone de gunoi, produse de cei 9 milioane de locuitori ai capitalei Mexicului, potrivit unui studiu din 2012 al Universității din Mexic.

Când groapa a fost închisă, peste 1.500 de familii care colectau gunoi au rămas fără mijloacele de subzistență.

Această groapă de gunoi primește zilnic aproximativ 9.000 de tone de deșeuri, însă are capacitatea de stoca până la 15.000 de tone. Groapa a fost deschisă în 1993 și este cea mai mare din SUA.

Este proiectată pentru a fi exploatată timp de 250 de ani, potrivit Review Journal, și conține deja aproximativ 50 de milioane de tone de deșeuri.

Gazul metan de aici alimentează o centrală electrică de 11 MW, care poate asigura energie pentru 10.000 de gospodării din sudul statului Nevada. Centrala a costat 25 de milioane de dolari.

Autoritățile de mediu din SUA afirmă că gazul produs de groapă reprezintă 17.7% din totalul de emisii de metan din acest stat.  De aceea, captarea energiei produse de metanul emanat de această groapă ajută la reducerea volumului gazelor care afectează mediul.