5 dintre cele mai mari farse științifice ale tuturor timpurilor

Istoria științei este plină realizări impresionante care au modelat lumea și au schimbat viețile oamenilor în bine. Dar, pe lângă oameni precum Albert Einstein, Thomas Edison sau Marie Curie, au existat și foarte mulți escroci.

Fie că au vrut să se îmbogățească sau că au încercat să-i ironizeze pe cei din jur, acești oameni au rămas în istorie drept autorii unora dintre cele mai mari farse științifice.

În acest articol îți prezentăm cinci dintre cele mai mari farse științifice ale tuturor timpurilor, care au dovedit că nici măcar pădurea științei nu este scutită de uscăciuni.

1

Președintele Peron și fuziunea nucleară

Cele mai mari farse stiintifice - Peron si Richter
Ronald Richter (stânga), alături de președintele Peron. Foto: Pinterest

Iată primul exemplu de pe lista noastră cu cele mai mari farse științifice. Înainte să sosească în Argentina, după cel de-Al Doilea Război Mondial, omul de știință Ronald Richter lucrase în Germania nazistă.

Președintele Juan Peron își dorea cu disperare să făurească o Argentină puternică și îndrăzneață. Așa că, atunci când Richter i-a spus că i-ar putea oferi energie nelimitată folosind fuziunea nucleară, Peron l-a crezut.

În 1949, lui Richter i s-au dat sume colosale de bani și mână liberă ca să construiască o centrală nucleară, pe o insulă. Doi ani mai târziu, Richter l-a anunțat pe președintele argentinian că reușise să obțină fuziunea nucleară în laborator.

Peron s-a grăbit să facă un anunț grandios către mass-media din întreaga lume… Ar fi fost o realizare uimitoare, dacă afirmațiile lui Richter ar fi fost adevărate.

După ce au apărut zvonuri despre eșecul lui Richter, Peron a trimis o comisie să investigheze cazul. Bineînțeles, s-a dovedit că omul de știință nu-și îndeplinise obiectivul, aruncând pe fereastră aproximativ 300 de milioane de dolari.

2

Cele mai mari farse științifice - Fosila falsă

Timp de 70 de ani, o fosilă de muscă a fost una dintre cele mai mari comori entomologice ale Muzeului de Istorie Naturală din Londra.

Totodată, aceeași fosilă a fost una dintre cele mai mari farse științifice din istoria muzeului britanic. Exemplarul unic de Fannia Scalaris era captiv în chihlimbar, iar oamenii de știință credeau că a trăit în apropierea Mării Baltice acum 38 de milioane de ani.

Însă, ulterior, s-a dovedit că fosila era un fals – destul de reușit – confecționat în epoca victoriană. Ascuns printre alte 2.500 de exponate din chihlimbar ale muzeului, falsul a trecut neobservat timp de 140 de ani.

Cel care și-a dat seama că ceva nu e în regulă a fost Andrew Ross, un tânăr care studia insectele preistorice. După mai multe cercetări, Ross a dat de gol acest fals entomologic.

3

Când te lăcomești...

În 1872, când chimistul britanic Edward Sonstadt a descoperit că în apele oceanelor există aur, s-a declanșat o adevărată isterie. Prima și cea mai mare încercare de a mina oceanele a avut loc în anii 1890 și a fost o farsă.

Totul a început când pastorul Prescott Ford Jernegan a susținut că a inventat „acumulatorul de aur”, care putea extrage aurul din apa oceanelor printr-un proces care folosea mercurul și electricitatea.

Cele mai mari farse stiintifice - Aurul
Pastorul Jernegan a construit prima „mină” de aur marin în orășelul Lubec. Foto: Pinterest

Spunând că inspirația i-a venit în timpul unui vis, Jernegan și prietenul său, Charles Fisher, au pus bazele unei societăți, Electrolytic Marine Salts Company.

Atrași de posibilitatea de îmbogățire, mulți investitori au căzut în plasă și au investit sume uriașe în companie. Electrolytic Marine Salts Company a deschis o primă unitate de extragere a aurului, în orașul american Lubec, din statul Maine.

Entuziasmul era la cote maxime, iar Jernegan și Fisher plănuiau deja să deschidă o a doua exploatare. Dar totul s-a terminat în 1898, când investitorii au dorit să-și inspecteze investiția mai îndeaproape.

Așa au descoperit că acumulatoarele „inventate” de Jernegan nu erau decât niște dispozitive inutile și că totul fusese doar o imensă farsă.

4

Fosilele false ale lui Beringer

Cele mai mari farse stiintifice - Beringer
Așa arătau câteva dintre fosilele care l-au păcălit pe Beringer. Foto: Pinterest

Decanul Facultății de Medicină al Universității din Würzburg, Germania, era pasionat de istoria naturală și de studiul fosilelor.

Doctorul Johann Bartholomew Adam Beringer avea o colecție impresionantă de fosile, pe care le adunase de-a lungul anilor. De aceea, atunci când niște băieți din localitate i-au arătat niște fosile pe care le găsiseră, i-au captat imediat atenția lui Beringer.

Fosilele aveau urme incredibile: forme de păsări, albine, melci, șopârle, plante cu flori, broaște și insecte. Alte pietre păreau făcute de mâna omului și reprezentau imagini cu comete, cu Luna și Soarele.

Descoperirea părea colosală, dar nu a fost altceva decât una dintre cele mai mari farse științifice ale secolului XVIII. Ulterior, s-a dovedit că doctorul fusese victima unei intrigi elaborate: colegii invidioși ai lui Beringer fabricaseră și îi serviseră fosilele.

Din nefericire, Beringer a înghițit momeala și a publicat chiar și o carte pentru a anunța lumea despre existența fosilelor. Zvonurile spun că, după ce și-a dat seama că a fost păcălit, Beringer a încercat să cumpere toate exemplarele nevândute ale cărții sale.

5

Cele mai mari farse științifice - Arborele Upas

Cele mai mari farse stiintifice - Arborele Upas
O reprezentare a arborelui Upas. Foto: Pinterest

În 1783, un chirurg olandez pe nume N. P. Foersch a publicat o un raport senzațional în London Magazine. Lucrarea susținea că pe Insula Java există un arbore atât de otrăvitor, încât ucidea orice viețuitoare pe o rază de 24 de kilometri.

Deși nu era susținută de nicio dovadă concretă, lucrarea a fost luată de bună de mulți oameni, care au răspândit ideea mai departe. Așa s-a născut o legendă, cea a arborelui Upas.

Chiar și Erasmus Darwin, bunicul savantului Charles Dawin, a scris despre acest subiect, în 1791.

„Pe insula Java se află un arbore otrăvitor, despre care se spune că a depopulat țara… Pe o distanță de 19 sau 22 de kilometri în jurul său, pământul este sterp și stâncos, populat numai de scheletele oamenilor și ale animalelor; priveliștea este mai sinistră decât tot ceea ce și-au imaginat vreodată poeții sau pictorii”, scria Darwin.

Ulterior, farsa a fost perpetuată și de scriitori celebri, precum poetul George Byron și romanciera Charlotte Bronte. Se pare, totuși, că există un sâmbure de adevăr în această poveste.

Arborele Upas se află într-adevăr în Indonezia. Chiar dacă nu este atât de letal pe cât spune povestea, copacul produce o toxină puternică, folosită de băștinași ca să își otrăvească vârfurile săgeților.

Ca să știi mai mult, citește „Enigmele științei”

După secole de salturi uriașe în domeniul științei – de la tiparniță la fisiunea nucleară -, ne punem întrebarea: A mai rămas ceva de descoperit și de cercetat și în secolul XXI? Știința ridică la fel de multe întrebări precum acelea la care a găsit deja răspunsuri. Toate intră în categoria „enigme ale științei”, care își așteaptă rezolvarea.

Și, cine știe, poate chiar unii dintre dumneavoastră, dragi cititori tineri, veți contribui, într-un fel sau altul, la dezlegarea lor.  Există cazuri celebre de mari oameni de știință – Faraday, Darwin, Einstein etc. – al căror drum în carieră le-a fost determinat de citirea, în adolescență, a unor modeste cărți de popularizare a științei.

Însă, de multe ori, dezlegarea unei enigme științifice duce la descoperirea alteia noi – și așa mai departe. Newton, unul din marile genii ale omenirii – cu modestie – a scris, la sfârșitul cărții sale „Principiile matematice ale filosofiei naturale”, tipărită în 1689, următoarele cuvinte:

„Nu știu cum arăt eu în fața lumii, dar mie mi se pare că sunt un băiat care se joacă pe țărmul mării și se distrează căutând din timp în timp pietricele colorate sau o scoică roșie, în timp ce marele «ocean al adevărului» se întinde necunoscut în fața mea”.

Deși între timp au fost făcute multe descoperiri științifice, „pietricelele colorate” nu s-au epuizat, oceanul adevărului vă așteaptă ! Tocmai de aceea, știința continuă să fie vie și atât de fascinantă. Pentru mai multe informații privind temele puse în discuție, cititorii sunt invitați să consulte bibliografia care a stat la baza documentării autorului, anexată la sfârșitul acestei cărți.

„Enigmele științei” se găsește cu reducere pe eMag sau pe Libris.

Ți-a plăcut articolul? Dă-l mai departe!

Test de Cultură Generală #11 - Sex (20 de Întrebări)

Urmărește-ne pe Facebook

Zilnic, episoade noi din serialul Astăzi în istorie, plus curiozități fascinante din toate domeniile!

Lasă un comentariu