5 cei mai nebuni împărați din istoria Chinei

În China antică, împăratul, considerat fiul cerului, se bucura de privilegiul suprem de a conduce cu putere nemărginită. Felul în care se desfășura domnia decidea soarta țării și a poporului.

De-a lungul a cinci mii de ani de istorie, China a fost condusă de 446 de împărați din 67 de dinastii. Dintre aceștia, unii au fost amintiți de popor ca mari și străluciți conducători, alții „așa-și-așa”, în timp ce câțiva și-au lăsat amprenta în istorie prin desfrâu extrem, crime dintre cele mai sălbatice sau neputință crasă.

Din toată „drojdia” imperială chineză, iată cinci exemple de monarhi care au ieșit în evidență în cel mai urât mod cu putință.

1

Gao Yang, împăratul alcoolic și criminal

5 cei mai nebuni împărați din istoria Chinei
Gao Yang. Foto: Wikimedia

În primii săi ani ca împărat, Gao Yang (529-559) a fost apreciat pentru că a luat măsuri eficiente ca să sporească forțele militare și politice și să îmbunătățească viața supușilor, prin reducerea poverii fiscale.

Datorită eforturilor sale, regiunea pe care o stăpânea, Qi de Nord, a devenit o mare putere într-o perioadă foarte scurtă de timp. Cu toate acestea, în timp, Gao a devenit egoist și arogant, copleșit de pofta de vin și femei.

Alcoolismul lui nu numai că i-a târât țara în haos, dar i-a adus împăratului și moartea, în 559. Împăratul nebun a avut o relație cu sora consoartei lui, dar a decapitat-o după o noapte de beție.

A doua zi, i-a luat capul și l-a fluturat la un ospăț, îngrozindu-i pe toți oficialii. Prim-ministrul său i-a pregătit chiar și un grup de deținuți, pentru ca Gao să poată ucide așa cum dorea, după ce a băut.

Mai șocant este faptul că multe dintre femeile din clanul imperial Gao au primit ordin să se culce cu împăratul și cu însoțitorii lui la palat, unde monarhul a ucis o mamă concubină care i-a refuzat cererea.

Împăratul se îmbăta uneori atât de tare, încât nici măcar nu mai putea să o recunoască pe împărăteasă. Într-o zi, când consoarta l-a certat pentru că a băut din nou, împăratul a amenințat-o că o va căsători cu un barbar.

2

Toghun Temur, împăratul obsedat de sex

5 cei mai nebuni împărați din istoria Chinei
Toghun Temur. Foto: Wikimedia

Toghun Temur (1320-1370) a fost al 11-lea și ultimul împărat al Dinastiei Yuan (1260-1368). A urcat pe tron în 1333, când avea doar 13 ani, fiind amintit de contemporani ca un aerian care manifesta interes doar pentru plăcerile carnale.

Împăratul era deosebit de interesat de acest aspect și favoriza sexul în grup la palat. A pus să fie construită o scenă grandioasă pentru a-și satisface dorința de a urmări spectacole de dans zi și noapte.

În timpul domniei sale, luptele politice de la curte au devenit din ce în ce mai ascuțite, iar conducătorii de facto care s-au succedat au aruncat administrația de stat în haos.

Emisarii imperiali corupți care fuseseră trimiși în țară au reușit să își umple buzunarele jefuind funcționari locali, care, la rândul lor, au impus biruri grele poporului.

La sfârșitul anilor 1340, secetele frecvente, inflația mare și foametea, împreună cu greutățile la care i-a supus pe muncitorii de la digurile de pe Râul Galben au dus la revolte țărănești pe scară largă.

În 1367, trupe ostile au capturat capitala (Beijingul de astăzi), iar împăratul Shun a fugit în Mongolia, unde a murit de diaree în 1370.

3

Yang Guang, tiranul absolut

Yang Guang (569-618) a fost cel de-al doilea împărat al Dinastiei Sui (581-618). Viclean, și-a trădat fratele mai mare printr-un complot în urma căruia tatăl lor, împăratul Wen, l-a desemnat pe Yang Guang prinț moștenitor.

Se crede că în cele din urmă și-a ucis și tatăl. După ce a urcat pe tron, în 604, Yang Guang și le-a adjudecat și pe cele două foste consoarte preferate ale tatălui său.

5 cei mai nebuni împărați din istoria Chinei
Yang Guang și doi curteni. Foto: Wikimedia

Yang este amintit drept unul dintre cei mai răi tirani din istorie. Deși a avut anumite realizări în timpul domniei, abuzurile față de populație și față de vistieria țării au afectat foarte mult puterea statului și au adus supușilor suferințe de nedescris.

Ca să asigure finalizarea marilor proiecte, inclusiv construirea Marelui Canal, reconstrucția Marelui Zid și reproiectarea capitalei estice Luoyang, a impus taxe excesive, împingând locuitorii la limita supraviețuirii.

A lansat, de asemenea, mai multe războaie pentru a cuceri Goguryeo (unul dintre cele trei regate coreene), dar de fiecare dată a eșuat. La fel ca mulți alți împărați, și Yang s-a dedat la desfrâu în compania concubinelor sale, zi și noapte.

În timpul domniei, împăratul, sătul de peisajele nordice, a făcut mai multe călătorii opulente și de mare amploare în sudul țării, de fiecare dată fiind escortat de 200.000 de cavaleri. Aceștia umblau pe țărm călare și trăgeau după ei navele împăratului.

Revoltele s-au aprins una după alta, deoarece oamenii nu-i mai suportau domnia. În 618, în urma unei lovituri de stat dată de unul dintre generalii săi, Yang a fost forțat să se spânzure.

4

Sun Hao, împăratul care scotea ochi

Sun Hao (242-284) a domnit între 264 și 280. Caracterul absurd și atroce de care a dat dovadă a dus la distrugerea țării de către invadatori în anul 280, punând astfel capăt perioadei celor Trei Regate.

A fost luat prizonier și trimis la Luo Yang, unde a murit în 284, grav bolnav. Sun nu numai că a fost incapabil să gestioneze afacerile de stat, dar a fost și un om extravagant, suspicios, crud și răzbunător din fire.

5 cei mai nebuni împărați din istoria Chinei
Sun Hao. Foto: Wikimedia

Împăratul, care la început a luat unele măsuri ca să reducă impozitele și să reglementeze conduita funcționarilor, s-a dovedit în curând a fi un tiran care se complăcea în lungi beții în compania femeilor, ucigând din capriciu consilieri fideli și pe oricine i se împotrivea.

Nepăsător față de treburile de stat, își vedea de treabă culcându-se cu concubinele sale și măcelărind oameni nevinovați. A ordonat ca fiicele marilor oficiali să nu se căsătorească cu nimeni înainte ca el să decidă dacă nu cumva erau suficient de frumoase pentru a fi concubinele sale.

Cei în culpă erau aruncați în râu și înecați. Îi plăcea în mod deosebit să pedepsească oamenii scoțându-le ochii și jupuindu-le pielea de pe față. Oficialii care îndrăzneau să se abțină de la alcool la ospețe erau sancționați aspru sau chiar decapitați.

Odată, a decapitat un oficial cu fierăstrăul încins doar pentru că acesta o pedepsise pe servitoarea concubinei preferate a împăratului, pentru că slujnica furase ceva din târg.

5

Liu Ziye, împăratul incestuos

Liu Zeye (449-465), a preluat tronul în 464, când avea 15 ani, și a fost asasinat un an mai târziu, de propriul său unchi. A rămas în istorie pentru incompetența sa absolută, pentru uciderea multor rude și oficiali de rang înalt și, mai ales, pentru actele sale sexuale nebunești și imorale.

Liu adora atât de mult incestul, încât a chemat-o pe mătușa sa la palat pentru a-și satisface dorințele sexuale, iar apoi l-a ucis pe soțul acesteia, care nu a putut suporta umilința și a complotat ca să-l răstoarne pe împărat.

5 cei mai nebuni împărați din istoria Chinei
Liu Zeye. Foto: Wikimedia

Liu a întreținut la palat o relație incestuoasă și cu sora lui, Chuyu. Când aceasta s-a plâns că este nedrept ca Liu să aibă atâtea concubine, dar ea să aibă un singur soț, Liu a ales câteva zeci de bărbați chipeși și i-a trimis lui Chuyu ca iubiți.

Încă și mai josnic, Liu le-a ordonat consoartelor și prințeselor să facă sex în grup în public cu însoțitorii săi din palat și chiar le-a obligat pe concubine să întrețină relații cu animale. Cei care au îndrăznit să se opună au fost uciși pe loc.

Ca să știi mai mult, citește „Mărire și decădere. O istorie a lumii în zece imperii”

De la Imperiul Akkadian la America vremurilor moderne, „Mărire și decădere” cartografiază istoria lumii prin zece imperii majore. Prin prisma lor este sondată aspirația omenirii pentru putere și este urmărită evoluția impulsului imperial de la directa agresiune militară a imperiilor antice la subtila, dar ampla influență culturală a superputerilor de azi.

Îmbinând o perspectivă amplă cu o concizie remarcabilă, Paul Strathern stabilește conexiuni pe durata a cinci milenii și aruncă o lumină revelatoare asupra acestor mari civilizații – de la Imperiul Mongol și dinastia Yuan până la azteci și otomani, prezentând inclusiv imperii mai recente: cel Britanic, Ruso-Sovietic și American. Sintetizând 5000 de ani de istorie universală în zece capitole succinte, Mărire și decădere oferă o lectură incitantă și instructivă oricărui pasionat de istoria lumii.

„Mărire și decădere” se deschide cu o incursiune în Imperiul Akkadian, care a dominat o mare parte din vechea Mesopotamie, ca apoi să prezinte vastul Imperiu Roman, în căutarea rădăcinilor noastre occidentale și răsăritene. În continuare, autorul se îndreaptă spre Califatele Abbasid și Umayyid, unde s-au dezvoltat multe elemente care și-au adus contribuția la cultura clasică occidentală. Mai apoi, pe măsură ce ieșea dintr-o perioadă de stagnare culturală, Europa s-a văzut confruntată cu iureșul unor invazii dinspre răsărit, moment în care facem cunoștință cu împărații Imperiului Mongol…

Rând pe rând ne sunt prezentate marile imperii cu contradicțiile lor. Mai presus de toate, vedem cum ambiția de măreție imperială – de la împărații romani la Hitler – este înrădăcinată în visuri utopice și de nemurire. Fiecare imperiu conține semințele propriei sale distrugeri: prin urmare, ce este de fapt progresul social? Cine beneficiază de pe urma lui și cine are de suferit?

„Mărire și decădere. O istorie a lumii în zece imperii” se găsește cu reducere pe Cartepedia, Cărturești sau Libris.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Alte articole interesante

Lasă un comentariu