Deși am reușit să descoperim majoritatea speciilor care trăiesc pe Terra, încă nu înțelegem pe deplin animale pe care le studiem de sute de ani. Vacile, ciorile sau cucii par niște creaturi banale, care nu mai ascund niciun secret pentru cercetători.
Și totuși, fac parte dintr-un grup select de animale care continuă să uimească prin comportamente inexplicabile.
De ce mănâncă vacile cu fața spre nord?
Potrivit statisticilor, aproape toate vacile au corpul aliniat pe direcția nord-sud atunci când mănâncă. O echipă de cercetători de la Universitatea Duisburg-Essen a studiat mii de imagini cu vaci păscând, surprinse de sateliți în Marea Britanie, Irlanda, India și SUA.
În majoritatea cazurilor, vacile își aliniau corpul pe direcția nord-sud atunci când pășteau. De ce fac acest lucru este un mister total.
Oamenii de știință bănuiesc că vacile au acest comportament datorită unei „busole” interne, care le ghidează. Potrivit cercetătorilor, capacitatea vacilor de a identifica punctele cardinale este moștenită de la strămoșii lor.
Pe vremea când nu erau domesticite, vacile aveau nevoie de acest simț ca să se poată orienta în timpul migrațiilor.
Echipa de cercetători germani a descoperit că nu doar vacile au acest comportament bizar. Aceeași tendință o au și alte mamifere, precum șoarecii sau căprioarele.
Cum pot animalele presimți cutremurele?
Cu toții știm că animalele simt cu mult înaintea noastră apropierea unui cutremur. Pentru mult timp, această capacitate a animalelor a fost un mister, dar enigma pare a fi în sfârșit rezolvată.
Atunci când se produce un cutremur, se eliberează două unde: o undă P, imperceptibilă pentru oameni, urmată la câteva secunde de o undă S, puternică. Spre deosebire de oameni, animalele pot simți unda P. Iar când o fac, intră în alertă.
Uimitor este că unele animale pot simți cutremurele cu zile sau săptămâni înainte să aibă loc. Potrivit Serviciului de prospectare geologică din SUA, un exemplu elocvent este cutremurul petrecut în 373 î.e.n. în Grecia.
Atunci, potrivit scrierilor vremii, șobolanii și șerpii și-au schimbat comportamentul cu mult înainte ca seismul să lovească. În lucrarea „Animale care presimt cutremurele: evoluție și percepție senzorială”, cercetătorul Joseph Kirschvink lansează ideea că există multe semne prevestitoare de cutremur, unele dintre ale apărând cu săptămâni înainte de eveniment.
Kirschvink presupune că animalele pot percepe aceste semne și reacționează la ele în consecință.
Cum navighează rechinii?
Există multe lucruri necunoscute despre rechini, iar modul în care se orientează este unul dintre ele. Deși se mișcă în ape întunecate, fără puncte de reper, rechinii se orientează cu ușurință în orice circumstanțe.
Călătoresc mii de kilometri fără să se rătăcească, iar noi habar nu avem cum fac asta. Oamenii de știință de la Institutul de Oceanografie din California cred că orientarea rechinilor are de-a face cu simțul mirosului.
Pentru a demonstra acest lucru, au făcut un experiment pe mai mulți rechini pe care i-au capturat. Unora le-au introdus în nas tampoane de vată, altora, nu.
Apoi, i-au eliberat înapoi în ocean, dar nu în același loc, pentru a le studia comportamentul. Cei fără vată în nas s-au îndreptat imediat spre locurile unde obișnuiau să se ascundă.
Ceilalți, lipsiți de simțul mirosului, au rătăcit prin zonă, înotând încet și fără țintă. În urma experimentului, cercetătorii au concluzionat că rechinii se orientează mirosind moleculele de apă.
De ce ciorile poartă pică?
În 2011, ornitologii din SUA au descoperit că ciorile își amintesc fețele oamenilor care le-au ținut captive. Mai mult, aceste păsări sunt și ranchiunoase și pot purta pică ani în șir.
Apoi, când prind momentul potrivit, își atacă vechii inamici deoarece nu uită niciodată să se răzbune. De ce fac ciorile acest gest, nu se știe.
Ar putea la fel de bine să ierte și să uite, dar nu o fac. Știm că au o memorie incredibilă, dar de ce insistă să atace persoanele pe care nu le plac rămâne un mister.
Cercetătorii cred că acest comportament răzbunător ar putea proveni din modul în care funcționează creierul ciorilor:
„La ciori, regiunile creierului sunt interconectate într-un mod diferit față de alte păsări”, afirmă John Marlzuff, de la Universitatea de Washington.
De ce furnicile singure mor mai repede?
Furnicile sunt niște creaturi sociabile. Dar nu sunt așa doar pentru că sunt mai puternice împreună, ci pentru că între ele există legături încă prea puțin înțelese.
Cercetătorii de la Universitatea din Lausanne, Elveția, au descoperit că furnicile din specia Camponotus fellah manifestă anxietate puternică atunci când sunt izolate de restul.
Spre deosebire de indivizii normali, care trăiesc între 6 și 12 săptămâni, cele izolate de grup mor după doar șase zile. Furnicile izolate mănâncă la fel de mult ca cele normale, dar foarte puțină mâncare le ajunge în tractul digestiv.
Mai mult, sunt dezorientate, se mișcă haotic și mult, ca și când ar fi pierdute. În scurt timp, de la epuizare și de la foame, ajung să moară.
Motivul pentru care aceste furnici se comportă ca și când ar fi deprimate nu este cunoscut. Mai mult, cercetătorii nu-și explică de ce ele se mișcă atât de mult și de ce mâncarea nu le mai ajunge în tractul digestiv.
De unde știu cucii în ce direcție să migreze?
De obicei, migrația animalelor poate fi explicată ușor: puii își urmează părinții oriunde merg. În cazul cucilor, însă, este o altă poveste. În primul rând, puii de cuc au mame adoptive „cu forța”.
Femela cuc își depune ouăle în cuiburile altor păsări, iar apoi pleacă. După ce ies din ou, puii sunt crescuți de părinții adoptivi, uneori cu eforturi considerabile.
Cu toate acestea, în ciuda faptului că au fost crescuți de păsări dintr-o altă specie, când vremea se răcește, puii de cuc migrează în mod instinctiv către Africa.
Deși nu au familie și nu fac parte din vreun stol, toți cucii își petrec iernile în Africa și nimeni nu știe cum reușesc să ajungă acolo.
Cercetătorii de la Universitatea din Copenhaga au testat această abilitate ieșită din comun: au capturat mai mulți cuci din Danemarca, pe care i-au eliberat apoi în Spania.
Cu toate că au fost eliberate departe de casă, păsările s-au descurcat impecabil și au reușit să ajungă toate în Africa.
Cum reușesc cucii o performanță atât de spectaculoasă? O teorie sugerează că, datorită faptului că specia s-a dezvoltat în Africa, acest loc este cumva întipărit în ADN-ul fiecărei păsări. Deși pare verosimilă, ipoteza nu a fost demonstrată științific până acum.