4 mari nebuni ai istoriei: Monarhi care și-au pierdut mințile

Bolile psihice nu ocolesc pe nimeni, cu atât mai puțin capetele încoronate.

De la prințesa care era convinsă că a înghițit un pian de sticlă, la regele care și-a pierdut mințile și și-a măcelărit camarazii, iată cazurile a patru monarhi care au căzut pradă nebuniei.

1

Regina Maria I a Portugaliei

Maria I a Portugaliei
Foto: Wikimedia

Maria I a urcat pe tronul Portugaliei în 1777. Cunoscută în țara ei drept Maria cea Pioasă, iar în Brazilia drept Maria cea Nebună, regina a început să dea semne de instabilitate psihică în 1786, când a căzut într-o stare de delir.

După acest episod, sănătatea mintală a Mariei s-a deteriorat progresiv, iar moartea soțului ei, în luna mai a aceluiași an, i-a pecetluit soarta.

Devastată de pierderea soțului (care, culmea, îi era și unchi), regina a interzis orice petrecere la curte, iar festivitățile de stat au început să semene cu ceremoniile religioase.

Starea reginei s-a degradat și mai mult după ce fiul ei cel mare a murit de variolă, la doar 27 de ani. Maria, devenită fanatică religioasă, a început să aibă viziuni și halucinații.

În februarie 1792, a fost declarată nebună, iar fiul ei, Ioan, a preluat frâiele țării, ca prinț regent.

2

Carol al VI-lea al Franței

Carol VI
Acest tablou îl înfățișează pe Carol cuprins de nebunie în pădurea de lângă LeMans. Foto: Wikimedia

Carol al VI-lea a condus Franța între 1380 și 1422. Monarhul a avut primul episod de nebunie în 1392, când prietenul și sfătuitorul său, Olivier de Clisson, a fost ținta unei tentative de asasinat.

Pornit într-o expediție de răzbunare împotriva celui care încercase să-i asasineze prietenul, Carol al VI-lea a început să manifeste un comportament ciudat, părând că a intrat în transă. În timpul acestei expediții, unul dintre paji a scăpat o lance pe jos.

Aflându-se într-o stare emoțională foarte fragilă, regele s-a speriat atât de tare, încât și-a măcelărit patru însoțitori. După masacru, monarhul a intrat în comă și a rămas în această stare timp de două zile, fiind transportat înapoi la curte într-o căruță.

Pe parcursul vieții, Carol a avut numeroase episoade de nebunie. În timpul unui astfel de episod, a uitat cum îl chema și faptul că era rege. De asemenea, Carol a început să creadă că oasele îi erau făcute din sticlă și că se putea sparge în orice moment.

Pentru a se proteja, monarhul le-a ordonat croitorilor să îi coasă bare de fier pe haine, ca să nu se spargă. Deși pare greu de crezut, Carol al VI-lea nu a fost singurul care a suferit de această iluzie.

În istorie, în special în secolele XV-XVII, mulți europeni au suferit de „iluzia sticlei”, așa cum a fost denumită afecțiunea psihică.

3

Prințesa Alexandra a Bavariei

Printesa Alexandra
Prințesa Alexandra era o tânără inteligentă, dar excentrică. Foto: Wikimedia

Prințesa Alexandra a Bavariei (1826-1875) nu s-a căsătorit niciodată și și-a dedicat majoritatea timpului scrisului. Deși a reușit să își construiască o carieră literară de succes, publicând numeroase cărți de-a lungul vieții, suferea de probleme psihice.

Avea o obsesie pentru curățenie și purta doar haine albe (la fel ca scriitoarea Emily Dickinson). De asemenea, la vârsta de 20 de ani, Alexandra a dezvoltat convingerea că în copilărie a înghițit un pian din sticlă, care a rămas în ea.

4

Maria Eleonora de Brandenburg

Maria Eleonora de Brandenburg (1599-1655) a fost o prințesă germană și soția Regelui Gustav al II-lea Adolf al Suediei. După două sarcini eșuate și un copil mort înainte de a împlini un an, Maria era disperată să îi ofere regelui un moștenitor.

În 1626, Maria a reușit să rămână din nou gravidă. Astrologii i-au prezis că va naște un băiat, iar regina era absolut încântată că îi va oferi regelui un fiu.

Maria Eleonora
Regina Maria Eleonora – circa 1650. Foto: Wikimedia

Pe 8 decembrie, Maria a intrat în travaliu, iar medicii au anunțat inițial că a adus pe lume un băiat. Totuși, s-a dovedit că Maria dăduse naștere unei fete.

Când a aflat adevărul, regina a înnebunit.

„În locul unui fiu, mi s-a dat o fiică, neagră și urâtă, cu nas mare și ochi negri. Luați-o de lângă mine, nu vreau să am un asemenea monstru!”, a urlat Maria.

În timp ce regele s-a consolat cu ideea și a poruncit ca fata să fie botezată Christina, Maria nu a putut trece peste dezamăgire. Deși nu au fost confirmate de surse istorice, în epocă au circulat zvonuri potrivit cărora regina a încercat de mai multe ori să își ucidă fiica.

În 1632, Gustav al II-lea a murit pe câmpul de luptă. Maria a fost atât de afectată de moartea soțului, încât nu a permis înmormântarea cadavrului timp de peste un an.

A păstrat trupul la castelul din Nyköping, pentru a-l avea aproape de ea. De asemenea, Maria a ordonat ca inima lui Gustav să fie pusă într-un sicriu aurit, pe care l-a atârnat deasupra patului Christinei.


Distribuie:

Citește în continuare

Abonează-te gratuit la newsletter și vei primi în fiecare dimineață pe email cele mai interesante articole, filme și recomandări.
Fii fără grijă, nu facem spam.
  • >