4 lucruri despre coronavirus și pandemia care ne-a închis în casă

Anul 2020 a început într-o notă nu tocmai pozitivă. Omenirea se confruntă cu o pandemie de COVID-19, provocată de noul coronavirus, originar din China.

Cu toții urmărim cu atenție știrile despre răspândirea noului coronavirus. Iată patru lucruri interesante despre pandemia care ne-a închis în casă.

1. Medicul care a semnalat existența coronavirus a murit răpus de boală

Li Wenliang
Medicul Li Wenliang lucra la un spital din Wuhan. Foto: Pinterest

Îți sună cunoscut numele Li Wenliang? El a fost medicul care a încercat să avertizeze lumea cu privire la focarul de COVID-19 din Wuhan.

De specialitate oftalmolog, Li a trimis un mesaj unui grup de colegi medici, prin care îi alerta despre posibila apariție a unei boli care seamănă îndeaproape cu sindromul respirator acut sever (SARS).

Acest mesaj trebuia să fie confidențial, dar câteva zile mai târziu, Li a fost chemat la Biroul de securitate publică din Wuhan și a fost determinat să semneze o declarație conform căreia avertizările sale erau un zvon nefondat.

După cum s-a aflat mai târziu, Li a fost unul dintre primii oameni care au recunoscut epidemia de coronavirus. Din păcate, pe 7 februarie 2020, Li a murit după ce a contractat boala despre care încercase să-și alerteze colegii.

Medicul avea doar 33 de ani, iar vestea morții sale a stârnit emoție în întreaga Chină. De fapt, Li devenise un erou încă dinainte de a muri, după ce oamenii au aflat despre cum fusese tratat de autorități.

Articolul continuă mai jos

Abonează-te gratuit la newsletter și vei primi zilnic pe email cele mai interesante articole, filme și recomandări!

Click pentru abonare ▸

Fii fără grijă, nu facem spam.

2. Masca nu te protejează complet împotriva virusului

Oameni cu masti
Foto: abc.net.au

Peste tot în lume, epidemia de coronavirus a dus la o creștere rapidă a vânzărilor de măști chirurgicale. Dar cât de bine ne protejează măștile de acest virus?

Există anumite modele profesionale (cum ar fi N95), care le oferă protecție ridicată lucrătorilor din domeniul sănătății, deoarece aceștia îngrijesc pacienții infectați.

Însă purtarea de măști chirurgicale simple, de unică folosință, nu este la fel de eficientă. În primul rând, ele nu se fixează bine pe față și pot permite virusului să ajungă în nas, gură sau ochi.

Mai mult, persoanele care au virusul pe mâini ar putea sfârși prin a-și atinge fața pentru a-și aranja masca, expunându-se riscului de infecție.

Masca N95
Foto: fool.com

Totuși, deși nu sunt 100% eficiente, măștile pot diminua expunerea la virus. Măștile chirurgicale de unică folosință sunt benefice pentru persoanele cu afecțiuni respiratorii, deoarece reduc șansele ca aceste persoane să infecteze alți oameni.

Rețineți, totuși, că achiziționarea unui număr foarte mare de măști va îngreuna accesul pacienților bolnavi și al personalului medical la ele.

3. Peste 70.000 de persoane s-au vindecat deja

Pacient coronavirus
Foto: Al Jazeera

Conform rapoartelor Organizației Mondiale a Sănătății, până în data de 14 martie 2020, la nivel global s-au înregistrat 142.539 de cazuri de infectare cu noul coronavirus, cele mai multe în China, urmată de Italia și Iran.

În total, până la această dată au fost raportate 5.393 de decese. Pe de altă parte, peste 70.000 de persoane, aproximativ jumătate din numărul celor infectate, au fost declarate vindecate.

Acesta este un semn bun și arată că șansele de recuperare a persoanelor bolnave de COVID-19 sunt destul de mari.

4. Dezvoltarea unui vaccin mai durează

Vaccin
Foto: hcn.org

„Când va fi dezvoltat un vaccin?” – aceasta este întrebarea de pe buzele multor oameni. Savanții lucrează deja la descoperirea unui vaccin împotriva COVID-19. Față de epidemiile din trecut, precum cea de Ebola, de această dată eforturile par mult mai susținute.

De exemplu, Moderna Therapeutics, o companie de biotehnologie din SUA, a început să recruteze oameni pentru testare. Compania caută 45 de voluntari cu vârste cuprinse între 18 și 55 de ani, cu speranța de a începe un test clinic în aprilie 2020.

Cercetările se află, însă, abia în faza 1, când se urmărește dacă vaccinul declanșează un răspuns din partea sistemului imunitar și dacă are efecte adverse. Fazele ulterioare vor dura mai mult, deoarece vor implica mii de voluntari și vor analiza îndeaproape eficiența vaccinului.

Astfel, dezvoltarea completă a unui vaccin eficient ar putea dura cel puțin un an sau un an și jumătate, potrivit specialiștilor.


Ți-a plăcut acest articol? Îți recomandăm să citești și 7 dintre cele mai periculoase virusuri de pe Pământ. Apoi, citește mai multe despre Gripa spaniolă, maladia care face coronavirusul să pară o glumă.


Distribuie articolul:

Citește în continuare

Lasă un comentariu