3 descoperiri arheologice interesante făcute în 2020

Trecutul îndepărtat ascunde multe mistere la elucidarea cărora lucrează echipe de cercetare din toată lumea. Misiunile arheologice durează de obicei mult, iar detaliile care sunt cu adevărat captivante tind să fie descoperite la intervale lungi, ceea ce face ca publicul să rateze de multe ori știrile interesante.

Acest puzzle al antichității necesită mult timp și răbdare pentru asamblarea pieselor, dar asta nu face ca procesul să fie mai puțin interesant. De aceea, în articolul de față trecem în revistă trei descoperiri făcute în acest an.

1

Originea misterioasă a bolovanilor emblematici de la Stonehenge

Foto: NPR

Întrebarea cu privire la modul în care a apărut Stonehenge dă bătăi de cap de secole. Monumentul preistoric este situat pe Câmpia Salisbury din sudul Angliei și este alcătuit din aproximativ 100 de pietre verticale așezate circular.

Cu toate că istoria acestui monument megalitic rămâne în general un mister, descoperirile interesante făcute în acest an le-au permis arheologilor să adauge mai o piesă la puzzle-ul Stonehenge.

Conform unui studiu publicat în revista Science Advances, constructorii Stonehenge au târât cea mai mare parte a bolovanilor de gresie de peste 22 de tone, numiți sarseni, dintr-o zonă împădurită din Wiltshire.

Zona, numită West Woods, este situată la peste 25 de kilometri distanță de monument.

„Rezultatele noastre sugerează că majoritatea sarsenilor de la Stonehenge au aceeași chimie, motiv pentru care credem că provin din aceeași zonă”, a declarat David Nash, autorul principal al studiului, într-un interviu pentru Business Insider.

Noile descoperiri nu dezvăluie cume era folosit Stonehenge, dar se speculează că era utilizat ca loc de incinerare a morților, drept cimitir și ca loc cu puteri vindecătoare.

Cu toate acestea, descoperirea locului de proveniență a sarsenilor ar putea cel puțin să-i ajute pe experți să-și dea seama cum au ridicat constructorii monumentul și care a fost ruta pe care au transportat materialele de construcție.

Noul studiu susține, de asemenea, ideea că sarsenii au fost sculptați și puși în poziție verticală cam în același timp, aproximativ în 2.500 î.e.n. Este posibil ca lucrările să fi fost realizate acolo unde se găsește acum Stonehenge, după ce rocile au fost transportate în masă.

2

Mumiile descoperite în Egipt în timpul crizei coronavirusului

Chiar dacă piramidele din Cairo puteau fi văzute de majoritatea oamenilor doar online, Egiptul a fost în vremea carantinei scena unor descoperiri arheologice de mare interes.

Un arheolog curăță unul dintre cele cinci sarcofage descoperite în 2020. Foto: Ministerul Turismului și al Antichităților din Egipt / Facebook

În luna mai 2020, autoritățile din Egipt au anunțat descoperirea a cinci sarcofage de calcar (sicrie din piatră, împodobite de obicei cu inscripții) și patru sicrie din lemn care conțineau mumii umane.

Aceste descoperiri arheologice incredibile au fost făcute în urma unor săpături efectuate într-un puț de înmormântare care se întindea la nouă metri sub pământ și se găsea în Saqqara, un vechi loc de îngropăciune situat la aproximativ 35 de kilometri sud de Cairo.

Cele 365 de artefacte descoperite în puț au fost restaurate. Foto: Ministerul Turismului și al Antichităților din Egipt / Facebook

De asemenea, în puț a mai fost descoperită o colecție deosebită de mici artefacte, inclusiv 365 de figurine, unele inscripționate cu hieroglife. Numite Ushabti, acestea erau depuse de obicei în mormintele egiptene pentru a ajuta defuncții în viața de apoi.

O altă descoperire interesantă a fost aceea a mumiei care datează din Dinastia a XVII-a, din jurul anului 1550 î.e.n. O misiune arheologică egipteană și spaniolă a descoperit sicriul în Egiptul de Sud, într-o necropolă numită Draa Abul Naga.

Se crede că tânăra mumificată avea 15 sau 16 ani la momentul morții sale.

3

Primul caz confirmat de variolă din istorie

Vikingii masacrați în secolul X au fost găsiți într-un mormânt din Oxford. Foto: Thames Valley Archaeological Services / PA

Variola (vărsatul) a fost una dintre cele mai periculoase boli pe care le-a cunoscut omenirea. Se estimează că a omorât între 300 și 500 de milioane de oameni doar în secolul XX.

Un program global de vaccinare a dus la eradicarea bolii în 1980, iar virusul este acum păstrat în doar două laboratoare din lume. Cu toate acestea, în ciuda urmelor pe care le-a lăsat variola, originile bolii rămân învăluite în mister.

În luna iulie 2020, cercetătorii au descoperit cel mai vechi caz de variolă din lume, dezvăluind că boala era răspândită în toată Europa de Nord în epoca vikingă.

Unul dintre corpurile mumificate natural găsite într-o biserică din Lituania. Corpul parțial păstrat al unui copil găsit în aceeași criptă conține al doilea cel mai vechi eșantion de virus al variolei. Foto: National Geographic

Înainte de asta, primul caz de variolă confirmat de datele genetice fusese descoperit în Lituania, pe mostre din secolul XVII.

În 2020, cercetătorii au detectat virusul variola (care cauzează boala infecțioasă) în dinții și oasele a 11 bărbați și femei din Danemarca și Rusia, datând de la aproximativ 600 la 1050.

Chiar dacă se știe că aceste 11 persoane erau deja infectate cu virusul la momentul decesului, nu este clar dacă variola fost cauza morții.

„Cred că este corect facă presupunem că vikingii împrăștiau boala”, a spus Eske Willerslev, profesor de ecologie la Universitatea Cambridge, care a condus cercetarea.

Cel mai important este că aceste descoperiri ar putea face lumină în ceea ce privește evoluția virusului variola și chiar ar putea oferi indicii cu privire la modul în care alte tipuri de variolă prezente la animale ar putea suferi mutații și ar putea reprezenta riscuri pentru om.


Distribuie:

Citește în continuare

Abonează-te gratuit la newsletter și vei primi în fiecare dimineață pe email cele mai interesante articole, filme și recomandări.
Fii fără grijă, nu facem spam.

2 comentarii la „3 descoperiri arheologice interesante făcute în 2020”

Lasă un comentariu