fbpx

3 descoperiri arheologice ciudate care ne schimbă percepția asupra trecutului

De la fecalele fosilizate ale unui viking infestat cu viermi intestinali, la cocaina descoperită în mumiile din Egipt, iată trei descoperiri arheologice ciudate care ne forțează să privim trecutul dintr-o altă perspectivă.

Arheologia este un domeniu foarte incitant. Este ca și cum ai urmări unul dintre cazurile lui Sherlock Holmes elucidându-se în fața ta. Indiciile sunt îngropate în pământ, trebuie doar să le găsești.

Uneori, specialiștii privesc arheologia ca fiind „vedeta” cercetărilor istorice. Descoperirile sale se află adeseori sub luminile rampei, atrăgând atenția publicului așa cum nicio lucrare de istorie n-ar putea s-o facă.

descoperiri arheologice ciudate
Această statuie colosală antică a fost descoperită abia în 2017, în Heliopolis, Egipt. Foto: Picture Alliance

O singură descoperire arheologică – cum ar fi descoperirea rămășițelor lui Richard al III-lea sub o parcare de mașini din Leicester, în 2014 – poate discredita într-o singură clipă lucrările academice ale unei întregi generații.

Iar unele descoperiri sunt atât de bizare, încât pot schimba în întregime modul în care privim istoria. În continuare, îți prezentăm trei descoperiri arheologice ciudate.

1. Descoperiri arheologice ciudate: Coprolitul Băncii Lloyds

Iată prima dintre aceste descoperiri arheologice ciudate. Coprolitul Băncii Lloyds, una dintre cele mai ciudate descoperiri legate de vikingi, nu seamănă cu nicio altă descoperire a acelei epoci… fiindcă este vorba de fecalele unui viking.

Ți se face milă de bietul om care a evacuat acest excrement. Având 19.5 centimetri lungime, este unul dintre cele mai mari excremente umane descoperite vreodată.

Articolul continuă mai jos

Abonează-te gratuit la newsletter și vei primi zilnic pe email cele mai interesante articole, filme și recomandări!

Click pentru abonare ▸

Fii fără grijă, nu facem spam.

descoperiri arheologice ciudate
Coprolitul viking expus la muzeu. „Autorul” său era un om infestat cu paraziți intestinali. Foto: readicon.com

Era un excrement foarte dens – atât de dens, încât s-a fosilizat, în loc să putrezească precum fecalele obișnuite. Astfel de descoperiri sunt extrem de rare, însă pământul umed din Jorvik a conservat fecalele.

Acum ne putem uita la ele, lăsându-ne cutremurați de empatie pentru persoana nefericită care le-a evacuat, nu în ultimul rând fiindcă fecalele conțin sute de ouă ale viermelui-bici, un vierme parazit care trăiește în intestinul gros.

Lăsând gluma la o parte, este o descoperire foarte importantă fiindcă ne oferă o perspectivă foarte detaliată asupra dietei unui viking, subiect pentru care este aproape imposibil să găsim dovezi concrete.

Studiind coprolitul, cercetătorii și-au putut da seama că persoana care l-a evacuat trăia cu o dietă alcătuită în principal din grâne polenizate și tărâțe de cereale, pe care le consuma sub formă de pâine și terci. Coprolitul este acum expus la Centrul Viking din Jorvik, un muzeu din York, Regatul Unit.

2. Descoperiri arheologice ciudate: Tutunul și cocaina din Egiptul Antic

descoperiri arheologice ciudate
Svetlana Balabanova a descoperit urme de nicotină și de cocaină în mumiile egiptene. Foto: Ancient Origins

Una dintre cele mai ciudate descoperiri arheologice din ultimele decenii a fost făcută în Munchen, Germania, în 1992. Doctorul Svetlana Balabanova făcea niște chimice pe niște mumii din Egiptul Antic care fuseseră deținute de regele Bavariei.

Spre surprinderea ei, Balabanova a descoperit urme de nicotină și de cocaină în aceste mumii. În vremurile antice, aceste substanțe puteau fi găsite numai pe continentul american.

De atunci, au fost lansate mai multe ipoteze care încearcă să explice prezența acestor substanțe chimice. Cele mai verosimile spun că niște strămoși ai acestor plante existau în Eurasia la acea vreme, însă au dispărut înainte de sosirea vremurilor moderne, la fel ca drogul roman numit Silphium.

Însă niște studii mai recente sugerează că, teoretic, egiptenii antici aveau abilitatea de a ajunge pe continentul american. Descoperirile arheologice și descrierile antice privind călătoria lui Hatșepsut spre tărâmul Punt au scos la iveală o infrastructură navală sofisticată, care includea porturi, materiale de construcții și rămășițele celor mai vechi vase maritime descoperire vreodată.

descoperiri arheologice ciudate
Henut Taui, „stăpâna celor două tărâmuri”. Foto: Ancient Origins

Reprezentările contemporane ale vaselor egiptene înfățișează ambarcațiuni cu o lungime de peste 21 de metri care transportau peste 200 de marinari, pe lângă bunuri care puteau fi găsite numai pe coastele Africii.

Acest fapt arată că egiptenii erau capabili de comerț la mare distanță. Totuși, există un indiciu și mai incitant.

În 1909, publicația Arizona Gazette a relatat că doi exploratori finanțați de Smithsonian descoperiseră în America peșteri în care se aflau artefacte în stil egiptean.

Exceptând articolul, nu există nicio dovadă, iar Smithsonian nu are niciun document în care exploratorii săi să fi raportat o astfel de descoperire. Deocamdată, această descoperire arheologică rămâne un mister.

3. Descoperiri arheologice bizare: Lipiciul neanderthalienilor

Suliță și cuțit confecționate în preistorie. Foto: Wikimedia

Iată și ultima dintre aceste descoperiri arheologice ciudate. Mult timp s-a crezut că Omul de Neanderthal nu era la fel de inteligent ori de avansat precum Homo sapiens, însă descoperirile recente contrazic aceste presupuneri.

În iunie 2019, arheologii au descoperit dovezi că neanderthalienii foloseau un tip de lipici primitiv pentru uneltele lor. Obiectul are o vechime de 40.000-55.000 de ani, fiind vorba de unele dintre cele mai vechi exemple de adeziv folosit la fabricarea uneltelor umane.

Se pare că adezivul era obținut din rășină de pin, însă uneori conținea și ceară de albine. Rășina era încălzită la foc pentru a se obține un lipici organic, care era folosit la umplerea unui șanț dintr-un mâner de lemn. Apoi, în șanț era inserată o lamă cioplită.

Nu este prima descoperire de acest fel, ceea ce ne întărește credința că această practică era larg răspândită printre oamenii timpurii. De asemenea, arată faptul că neanderthalienii puteau face focuri unde și când aveau nevoie de ele – alt subiect care a fost aprig dezbătut de-a lungul anilor.


Distribuie articolul:

Citește în continuare

>