3 descoperiri arheologice ciudate care ne schimbă percepția asupra trecutului

Arheologia este un domeniu fascinant. Este ca și cum ai urmări unul dintre cazurile lui Sherlock Holmes elucidându-se în fața ta. Indiciile sunt în pământ, trebuie doar să le dezgropi.

Uneori, specialiștii privesc arheologia ca fiind „vedeta” cercetărilor istorice. Descoperirile din acest domeniu se află adeseori sub luminile reflectoarelor, atrăgând atenția publicului așa cum nicio lucrare de istorie nu ar putea să o facă.

descoperiri arheologice ciudate
Această statuie colosală antică a fost descoperită abia în 2017, în Heliopolis, Egipt. Foto: Picture Alliance

Un singur moment Evrika! – așa cum a fost descoperirea rămășițelor lui Richard al III-lea sub o parcare auto din Leicester, în 2014 – poate discredita instantaneu lucrările academice ale unei întregi generații.

Iar unele descoperiri sunt atât de bizare, încât pot schimba în întregime modul în care privim istoria. În continuare, îți prezentăm trei descoperiri arheologice ciudate.

1

Coprolitul Băncii Lloyds

descoperiri arheologice ciudate
Coprolitul viking expus la muzeu. „Autorul” său era un om infestat cu paraziți intestinali. Foto: Readicon

Coprolitul Băncii Lloyds, una dintre cele mai ciudate descoperiri legate de vikingi, nu seamănă cu nicio altă descoperire a acelei epoci, fiindcă este vorba de fecalele unui viking.

Având 19.5 centimetri lungime, coprolitul viking este unul dintre cele mai mari excremente umane descoperite vreodată.

Era un excrement foarte dens; atât de dens, încât s-a fosilizat, în loc să putrezească precum fecalele obișnuite. Astfel de descoperiri sunt extrem de rare, însă pământul umed din Jorvik a conservat fecalele.

Acum ne putem uita la ele, lăsându-ne cutremurați de empatie pentru persoana nefericită care le-a evacuat, nu în ultimul rând fiindcă fecalele conțin sute de ouă ale viermelui-bici, un parazit care trăiește în intestinul gros.

Lăsând gluma la o parte, este o descoperire foarte importantă fiindcă ne oferă foarte multe detalii despre dieta vikingilor, subiect cu privire la care este aproape imposibil să găsim dovezi concrete.

Studiind coprolitul, cercetătorii și-au putut da seama că persoana care l-a evacuat trăia cu o dietă alcătuită în principal din grâne polenizate și tărâțe de cereale, pe care le consuma sub formă de pâine și terci.

Coprolitul este acum expus la Centrul Viking din Jorvik, un muzeu din York, Regatul Unit.

2

Descoperiri arheologice ciudate: Tutunul și cocaina din Egiptul Antic

descoperiri arheologice ciudate
Svetlana Balabanova a descoperit în mumiile egiptene urme de substanțe specifice Americii. Foto: Ancient Origins

Una dintre cele mai interesante descoperiri arheologice din ultimele decenii a fost făcută în Munchen, Germania, în 1992. Cercetătoarea Svetlana Balabanova făcea teste chimice pe niște mumii din Egiptul Antic care fuseseră deținute de regele Bavariei.

Spre surprinderea sa, Balabanova a descoperit urme de nicotină și de cocaină în aceste mumii. În vremurile antice, aceste substanțe puteau fi găsite numai pe continentul american.

De atunci, au fost lansate mai multe ipoteze care încearcă să explice prezența acestor substanțe chimice în mumii.

Cele mai verosimile spun că niște strămoși ai acestor plante existau în Eurasia la acea vreme, însă au dispărut înainte de sosirea vremurilor moderne, la fel ca drogul roman numit Silphium.

Însă studii mai recente sugerează că, cel puțin la nivel teoretic, egiptenii antici puteau ajunge pe continentul american.

descoperiri arheologice ciudate
Henut Taui, „stăpâna celor două tărâmuri”. Foto: Ancient Origins

Descoperirile arheologice și descrierile antice privind călătoria lui Hatșepsut spre tărâmul Punt au scos la iveală o infrastructură navală dezvoltată, cu porturi, materiale de construcții și rămășițe ale celor mai vechi vase maritime descoperire vreodată.

Reprezentările contemporane ale vaselor egiptene înfățișează ambarcațiuni cu lungimea de peste 21 de metri, care transportau peste 200 de marinari, pe lângă bunuri care puteau fi găsite numai pe coastele Africii.

Acest fapt arată că egiptenii erau capabili de comerț la mare distanță. Totuși, există un indiciu și mai incitant.

În 1909, publicația Arizona Gazette a relatat că doi exploratori finanțați de Smithsonian au descoperit în Marele Canion peșteri în care se aflau artefacte în stil egiptean.

Exceptând articolul de ziar, nu există nicio dovadă a acestei descoperiri, iar reprezentanții Smithsonian din zilele noastre au afirmat că nu au găsit documente în care exploratorii săi să fi raportat o astfel de descoperire.

3

Descoperiri arheologice bizare: Lipiciul neanderthalienilor

Suliță și cuțit confecționate în preistorie. Foto: Wikimedia

Iată și ultima dintre aceste descoperiri arheologice ciudate. Mult timp s-a crezut că Omul de Neanderthal nu era la fel de inteligent ori de avansat precum Homo sapiens, însă descoperirile recente contrazic aceste presupuneri.

În iunie 2019, arheologii au descoperit dovezi că neanderthalienii foloseau un tip de lipici primitiv pentru uneltele lor.

Unealta în cauză are o vechime de 40.000-55.000 de ani, fiind vorba de una dintre cele mai vechi mostre de adeziv folosit la fabricarea uneltelor umane.

Se pare că adezivul era obținut din rășină de pin, însă uneori conținea și ceară de albine. Rășina era încălzită la foc pentru a se obține un lipici organic, care era folosit la umplerea unui șanț dintr-un mâner de lemn. Apoi, în șanț era inserată o lamă cioplită.

Nu este prima descoperire de acest fel, ceea ce ne întărește credința că această practică era larg răspândită printre oamenii timpurii.

De asemenea, arată faptul că neanderthalienii puteau face focuri unde și când aveau nevoie de ele – alt subiect care a fost aprig dezbătut de-a lungul anilor.

Ca să știi mai mult, citește „Barbarii. Civilizații dispărute”

De multe ori ne gândim la civilizațiile Greciei și Romei antice ca la incubatoare discrete ale culturii occidentale, locuri în care ideile despre orice, de la guvernare la artă, erau libere să se dezvolte și apoi să fie distribuite în exterior în lumea mediteraneană mai largă. Dar, așa cum arată Peter Bogucki în această carte, Grecia și Roma nu s-au dezvoltat izolat.

În jurul lor existau comunități rurale care nu cunoșteau scrisul și care aveau culturi radical diferite, despre care puțini dintre noi mai știu astăzi ceva. Ei bine, Bogucki scoate la lumină în mod strălucit poveștile acestor oameni aproape uitați.

Autorul prezintă cum s-au dezvoltat aceste culturi, subliniind complexitatea crescândă a structurilor lor sociale, realizările lor tehnologice și practicile lor ieșite din comun. Rezultatul este o relatare fascinantă despre un capitol foarte puțin cunoscut din istoria omenirii.

„Barbarii. Civilizații dispărute” se găsește cu reducere pe Cărturești, Elefant sau Libris.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Alte articole interesante

Lasă un comentariu