7 curiozități despre bere, cea mai căutată băutură din lume

Berea nu este doar o simplă băutură, ci un adevărat motiv de socializare și de relaxare. Când îi spui cuiva „hai la o bere!”, e clar că urmează câteva ore de timp petrecut în bună companie.

În continuare, îți prezentăm câteva curiozități despre bere, de la cea mai veche berărie călugărească, la pariul din care s-a născut Cartea Recordurilor Guinness.

1

O băutură la fel de veche precum civilizația

curiozități despre bere
O chitanță sumeriană din 2000 î.e.n. scrisă pe o tăbliță de lut și care atestă achiziționarea „celei mai bune beri” din orașul antic Umma, pe teritoriul de azi al Irakului. Foto: Wikimedia

Iată prima informație de pe lista noastră de curiozități despre bere. Cea mai veche rețetă cunoscută aparține unui tip de bere vechi de 4.000 de ani, fabricat de sumerieni.

În anii ’80, companii precum Anchor Brewing sau Courage au recreat acest tip de bere antic. Vecinii sumerienilor, egiptenii, și-au construit monumentele colosale aflându-se sub influența berii.

Muncitorii din Gizeh primeau aproximativ patru litri de bere pe zi, potrivit cercetărilor lui Patrick McGovern, arheolog la Universitatea din Pennsylvania.

2

Mai sănătoasă decât apa

curiozități despre bere
Bere din zilele noastre produsă de berăria Courage în 1996 după o rețetă egipteană antică. Foto: Wikimedia

Deoarece conține etanol, care este antimicrobian, berea era o băutură mai puțin periculoasă pentru sănătate decât apa murdară din Nil.

Etanolul, substanța din bere care cauzează beția, este un antiseptic puternic, însă nu și un remediu eficient împotriva răcelii. Cantitatea optimă de alcool în sânge pentru a ucide microbii este de peste 60%.

Numai că o asemenea cantitate ar ucide orice băutor. Intoxicarea fatală cu alcool începe de la cantități cuprinse între 0.40 și 0.50%.

3

Curiozități despre bere: Te ferește de bolile de inimă

curiozități despre bere
„Călugări medievali într-o pivniță de bere”, de Joseph Haier (1873). Foto: Wikimedia

Cercetătorii de la Universitatea Western Ontario au descoperit că nutrimentele numite polifenoli dintr-o sticlă de bere de 0.33 litri creează un nivel protector de antioxidanți plasmatici care pot preveni bolile cardiace.

Însă, dacă bei trei sticle pe zi, beneficiile cardiovasculare ale berii se inversează, din cauza prooxidanților pe care corpul îi creează pe măsură ce metabolizează etanolul în exces.

Un alt efect secundar al consumului de bere este flatulența indusă de această băutură. Ca să rămânem în acest registru, amintim un studiu efectuat în anul 2000 la solicitarea Guinness, care a relevat că, anual, numai în Marea Britanie se pierd 93.000 de litri de bere în părul facial al consumatorilor.

Aceste curiozități despre bere te vor face să apreciezi și mai mult o băutură foarte căutată.

4

Legătura dintre zei, bere și marijuana

curiozități despre bere
Berărie din secolul XVI. Imagine: Wikimedia

Experții în bere se mai numesc și numesc „cerevisafili”, o denumire derivată din numele latin al zeiței romane a agriculturii, Ceres. Hameiul, agentul amar din bere, aparține familiei Canabaceae, ceea ce înseamnă că hameiul este vărul apropiat al marijuanei.

5

Curiozități despre bere: Câteva experimente interesante

Cercetătorii de la Universitatea Stanford au descoperit că balonașele de bere sfidează gravitația. Balonașele se deplasează spre centrul paharului, unde rezistența este mai mică, și apoi se revarsă în exterior.

Data viitoare când îți vei analiza berea, încearcă un experiment: înclină paharul ca să vezi dacă spuma se lipește de peretele de sticlă. Dacă da, atunci este o bere de calitate.

Experimentele pe bere au luat multe forme. John Lubbock, un naturalist din secolul XVIII, a studiat comportamentul furnicilor amețite de bere.

Dacă furnicilor bete le ieșeau în cale furnici din aceeași colonie, dar care nu consumaseră alcool, acestea din urmă își cărau cu grijă acasă „camarazii” în stare de ebrietate. În același timp, furnicile bete străine aveau o soartă amară: erau aruncate deoparte.

6

Copii, haideți la o bere!

Din 2001, mai multe școli primare din Belgia pun la dispoziția elevilor la ora mesei bere slab alcoolizată, ca alternativă la sucurile carbogazoase nesănătoase.

7

Guinness, Heineken și o bere de o mie de ani

„Scenă dintr-o tavernă”, de artistul flamand David Teniers (1658). Foto: Wikimedia

Ideea Cărții Recordurilor Guinness s-a născut într-un bar, la o discuție aprinsă la câteva beri. În 1951, directorul berăriei Guinness din Dublin, Hugh Beaver, se contra cu un amic cu privire la cea mai rapidă pasăre din Marea Britanie.

Conversația a dus la ideea unei cărți despre cele mai interesante „discuții de pahar”, iar în 1955 Cartea Recordurilor Guinness vedea deja lumina tiparului.

În 1963, Heineken a lansat sticlele de bere care puteau fi folosite și în construcții, pe post de cărămizi. Scopul declarat (pe lângă strategia de marketing evidentă) era reducerea deșeurilor și sprijinirea consumatorilor din zonele sărace.

Cea mai veche berărie din lume deschisă neîntrerupt se găsește în Abația Weihenstephan, din Bavaria, Germania. Călugării benedictini de la Weihenstephan au început să producă bere în anul 1040.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

3 comentarii la „7 curiozități despre bere, cea mai căutată băutură din lume”

  1. Fiziopatologia este legată de pHul sângelui si țesuturilor. La om valoarea normal a pH-ului este aproximativ 7,3-7,5, deci ușor alcalin, cunoscut fiind faptul că se scala de măsurare este notată de la 0 (foarte acid, la 7,0 neutru, peste 7,0 alcalin. Când valoarea pH-ului scade cu 7,0 , dacă nu se intervine urgent, subiectul decedează.
    In ceea ce privește morbiditatea față de COVID 19, în primul rând a fost întâlnită la persoanele în vârstă, la obezi și diabetici,și nu s-a făcut legătura pH-ului cu morbiditatea, deși acidoza diabetică este arhicunoscută. În același timp, trebuie luate în seamă diversele comorbidități acumulate odată cu trecerea anilor boli hepato-renale, procese inflmatorii la nivelul articulațiilor, de regulă reumatismale, la care pH-ul își pierde din alcalinitate. Se cunoaște indicația nutrițională a diabeticilor, mâncăruri puține, dar dese,pentru a preveni hipoglicmia, numai că aceștia ajung să fie hiperponderali, chiar obezi și având acidoza „diabetică”, ajung să fie internați în spitaele cu diagnosticul de COVID 19, pentru ca după câteva zile, starea generală să li se înrăutățească mai mult, crescându-le acidoza (adică scăzând pH-ul sub valoarea neutră de 7,0) pentru că în condițiile de spital, stresul este inevitabil, pofta de mâncare dispare și organismul începe să consume din rezerva de grăsime, care se metaboplizează rezultând cca. 75

    Răspunde
  2. Continuare-pentru implicarea pH-ului sanguin și al țesuturilor în FIZIO-PATOLOGIE, comentariu legat de incidența v
    îmbolnăvirilor de COVID 19. Așadar în caz de anorexie, corpul începesă consume din rezervele proprii -de grăsome și prin metabolizare are loc scindarea acizilor grași în Bioxid de Carbon (CO2)-70% și apă 30%.
    Bioxidul de Carbon inundă arborele alveolo-pulmonar, și drept urmare este strict necesară intubarea. Restul de 30% apă se elimină pe cale renală. Incidența cea mai mare s-a constatat în țările cu tradiție a consumului de bere, Prima din Europa fiind Cehia, apoi Austri, Germania și în aceiași măsură și Romănia. Cazurile de Covid 19 s-au înmulțit cu precădere, la cca. 10 zile spre primăvară când clima s-a încălzit, la persoanele active 30-60 ani, dar mai ales la bărbați. E$Xplicația este clară, bărbații beau o cantitate de bere mai mare decât femeile, asfel că își acidifiază sângele mai mult, la care contribuie consumul de cafea (care este acidă), fumatul (factor acidifiant) și eventual drogurile (cannabis)- care de asemenea are pH-ul acid.
    În Germania s-a constatat că un consum ridicat de băuturi alcoolice (deci de bere) a crescut morbiditatea, motiv pentru care a fost restricționat consumul ridicat.Recent ocercetătorii chinezi au comunicat că berea și cidrul cresc riscul de COOVID 19 și separat un medic, tot chinez, a arătat că suntem apărați de COVID 19, dacă consumăm zilnic sucul unei lămâi dizolvat în apă caldă. Pentru menținerea unui pH normal pentru a preveni scăderea alcalinității, se poate consuma zilnic, dimineața, eventual și seara, o soluție descrisă în Farmacopeea Română-cartea de bază a farmaciștilor, ca POȚIUNEA RIVIER(I), care are la bază acidul citric și bicarbonatul de sodiu alimentar. Acidul citric îl găsim în sucul de lămâie și bicarbonatul la orice magazin alimentar. Sucul de la o lămîie, deși este acid, prin metabolizare dă compuși alcalini, care împreună cu bicarbonatul cca. 10 gr (o linguriță rasă) dizolvate în 200 ml. apă călduță, stăvilește aciditatea, stare creată de stres, de efort mare și prelungit, frig, umezeală și multe altele. Se va consuma zilniz 6 zile consectiv (L,M,M,J,V,S) și Duminica pauză, pentru că nici prea multă alcalinitate nu e bună .Importanța este majoră, având în vedere că orice proces infecțios (bacterian sau viral) și nu numai, poate fi și traumatic, prezintă semne patognomonice (specifice) aflate în conexiune cauzală. Primul semn este CALOR (căldura0, care se traduce prin febră, apoi RUBOR (roșeață) a organului afectat ( cum este roșu în gât), TUMOR (tumefacție), în speță Broncho-pneumonie, DOLOR (durere) și FUNCTIO LAESA) lezarea funcției. Cine produce primul semn CALOR? -Factorul principal este pH-ul acid, care determină creșterea energiei de vibrație la nivel molecular, pentru ca semnele specifice arătate să se manifeste în lanț. La ori care semn minor, este neapărat nevoie de a consuma soluția alcalină de bicarbonat de sodiu și suc de lămâie, de 2 ori pe zi (dimineața și seara). Aducând pH-ul la normal, scade energia de vibrație la nivel molecular, deci scade căldura, factor decisiv în evoluția bolii. Ca dreop rexemplu, luăm un ou, de la orie pasăre și îl punem în frigider, nu va ecloza niciodată, dar dacăp îl punem la incubatopr sau sub cloșcă, iese pui. Și virusul dacă ajunge la noi, sau nnoi ajungem la virus, dacă avem un pH sănător, dec i ușor alcalin, energia sîngelui nostru și a țesuturilor, nu-i conferă virusului condiția necesară de penetrare în celulele sanguine unde se înmulțește (se numește viremie), virusurile fiind strict parazite, astfel că nu poate produce boala. Revenind la celelalte semne specifice proceselor inflamatorii (de orice fel), când scade temperatura, scade și roșeața, apoi scade și tumefacția, scade și durerea și revine funcțuia la normal. CONCLUZIA FINALĂ: Evitați consumul de bere, care este cea mai aaidifiantă băutură alcoolică, ce se găsește în tooate magazilele și restaurantele de pe glob. Înultima vreme se spune că au apărut destul de frecvent cazurile de îmbolnăviri la elevi . Și ei pot să-și acidifieze sângele, deci să-și schimbe pH-ul sanguin consumând băuturi răcoritoare de tip COCA-COLA. Interesant e și faptul că nu demult s-a anunțat că la IAși o femeie a bolnavă de COVID 19, a născut 4 copii, toți sănătoși. Explicația – lichidul amniotic are pH-ul alcalin.

    Răspunde

Lasă un comentariu