1979, anul în care roboții au ucis pentru prima dată

Este 25 ianuarie 1979. Robert Williams, 25 de ani, muncitor într-o fabrică Ford din Michigan, SUA, este rugat să numere el însuși piesele de pe un raft. Mașina enormă folosită pentru citirea marcajelor dă erori, iar sarcina lui Williams este să se urce pe raft și să facă treaba mașinii.

În timp ce Williams ajunge la locul indicat, un braț robotic proiectat pentru cu recuperarea pieselor intră în funcțiune. În scurt timp, se apropie de Williams, îl lovește în cap și îl omoară instantaneu.

Victor Scheinman, inventatorul brațului robotic (în 1969). Foto: SV Robo

Robotul continuă să funcționeze, în vreme ce Williams zace mort timp de 30 de minute, după care trupul său este găsit de colegi. Williams devine astfel primul om din istorie care este ucis de un robot.

Cu toate acestea, moartea lui Williams a fost complet accidentală. Pur și simplu nu fusese luată nicio măsură pentru protecția lui. Nu l-a atenționat nicio alarmă că brațul robotic se apropia de el și nu fusese implementată nicio tehnologie care să modifice comportamentul robotului în prezența unui om.

În 1979 nu exista inteligența artificială sofisticată din zilele noastre, care ar fi putut preveni o astfel de moarte.

La proces, juriul a fost de acord că nu a fost acordată suficientă atenție proiectării robotului pentru a evita pericolul, iar familia lui Williams a câștigat în instanță despăgubiri de 10 milioane de dolari de la proiectantul mașinii.

A doua moarte cauzată de un robot a avut loc la nici doi ani de la decesul lui Robert Williams, în Japonia, în circumstanțe similare: un robot nu a detectat prezența unui muncitor, Kenji Urada, în vârstă de 37 de ani, și l-a lovit, omorându-l.

În anii următori, informaticienii și experții în inteligența artificială au continuat să se lupte cu problema modului în care roboții pot interacționa în siguranță cu oamenii, fără a le provoca rău.

Astăzi, știrile despre decesele umane cauzate de roboți sau inteligența artificială sunt ceva banal. Uber și Tesla au ajuns de multe ori pe primele pagini ale ziarelor din cauza accidentelor provocate de mașinile lor autonome, care au ucis pasageri sau au lovit pietoni.

Roboți pe linia de asamblare într-o fabrică de mașini. Foto: Pinterest

Deși acum există mult mai multe sisteme de protecție decât în anii ’70-’80, problema încă nu a fost rezolvată. Niciunul dintre aceste decese nu este cauzat de voința robotului; mai degrabă toate sunt accidente.

Îngrijorarea este întreținută și de filme SF precum seria „Terminator” și „Matrix”, care alimentează ideea că inteligența artificială ar putea dezvolta o voință proprie și, odată cu aceasta, dorința de a face rău oamenilor.

Shimon Whiteson, profesor asociat în departamentul de informatică de la Universitatea din Oxford și om de știință șef și cofondator al Morpheus Labs, numește această preocupare „eroare antropomorfă”.

Aceasta este presupunerea că un sistem cu inteligență asemănătoare inteligenței umane trebuie să aibă și dorințe asemănătoare celor umane. De exemplu, să supraviețuiască, să fie liber, să aibă demnitate și așa mai departe.

Nu există niciun motiv pentru care inteligența artificială să aspire la așa ceva, ca atare un sistem artificial va avea doar „dorințele” pe care i le va da programatorul.

Potrivit lui Whiteson, cea mai mare amenințare este că oamenii de știință înșiși proiectează în mod intenționat roboți care pot ucide ținte umane (fără intervenția unui operator) în scopuri militare.

De aceea, cercetătorii în domeniul roboticii și inteligenței artificiale din întreaga lume au publicat în urmă cu câțiva ani o scrisoare deschisă prin care se cerea interzicerea la nivel mondial a unei astfel de tehnologii.

Foto: Pinterest

În pofida acestor proteste, roboții ucigași sunt „pe val”. De exemplu, în decembrie 2020, autoritățile iraniene au afirmat că Mohsen Fakhrizadeh, savant care lucra în programul nuclear iranian, a fost ucis cu o mitralieră dotată cu inteligență artificială și acționată prin satelit.

Mitraliera fusese montată în secret într-un autoturism. În momentul în care Mohsen Fakhrizadeh a trecut cu mașina prin aria de acțiune a armei, aceasta l-a identificat automat și a tras spre el 13 gloanțe. Precizia a fost atât de mare, încât soția savantului, aflată alături de el, pe locul din dreapta al mașinii, a scăpat nevătămată. Mohsen Fakhrizadeh a murit pe loc.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Alte articole interesante

Lasă un comentariu